VIDEO Klaus Iohannis și-a numit singur reacția „un non-răspuns”, când a fost întrebat dacă iese din cursa pentru șefia NATO după ce a rămas fără sprijin

Președintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, prima sa apariție publică după ce a rămas fără niciun sprijin în fața lui Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO. Întrebat dacă se va retrage din cursă, în condițiile în care și ultimele două țări, Slovacia și Ungaria, și-au anunțat sprijinul pentru premierul Olandei, Iohannis a spus că va răspunde joi, după ce va vorbi despre această chestiune în ședința CSAT.

Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă, de la ora 12.30, alături de președintele Italiei, Sergio Mattarella, pe care l-a primit la Palatul Cotroceni.

Iohannis, principalele declarații:

„Apreciem foarte mult participarea pe care Italia a avut-o și o va avea, în anii următori, la Poliția Aeriană a NATO în România”

• Domnul președinte Sergio Mattarella este un bun prieten al României, iar întâlnirea de astăzi este o continuare firească a dialogului constant pe care îl avem.
• De Italia ne leagă o istorie comună, legături profunde, un Parteneriat Strategic consolidat, o dinamică excepțională economică și comercială, dar și ceea ce constituie sufletul acestei relații – comunitățile de români din Italia și de italieni din România, comunități foarte bine integrate și importante pentru evoluția societăților noastre.
• Avem, așadar, fundamente solide pentru a fi încrezători în viitorul relației bilaterale și în dezvoltarea, pe mai departe, a cooperării noastre pe multiple planuri, inclusiv în cadrul european și euroatlantic.
• Am exprimat aprecierea pentru comunitatea solidă de antreprenori italieni, binevenită în România, și am salutat creșterea inițiativelor antreprenoriale ale românilor rezidenți în Italia, care contribuie activ la viața economică și culturală a țării de adopție.
• Cifrele pentru anul trecut indică schimburi bilaterale care au atins deja 20 de miliarde de euro.
• Am salutat și dezvoltarea unor relații bilaterale privilegiate în domeniul culturii și organizarea unei expoziții arheologice de amploare la Roma, sub patronajul nostru comun – „Dacia. Ultima frontieră a Romanității”, care se înscrie în șirul acțiunilor de diplomație culturală de anvergură organizate de-a lungul anilor de România în capitala Italiei.
• Am abordat în cadrul discuțiilor noastre și aspecte privind consolidarea familiei noastre comune, europene, și am accentuat cât de semnificativă rămâne planificarea riguroasă a Agendei strategice a Uniunii Europene pentru perioada următoare.
• Am discutat rezultatele alegerilor europene care tocmai s-au încheiat și am evidențiat că prezența importantă la vot este o dovadă a interesului cetățenilor europeni pentru viitorul proiectului european și beneficiile acestuia. Dar, dacă vorbim de prezență, aici mai este loc de mai bine.
• Uniunea Europeană este cel mai relevant proiect politic al Europei, care a adus pacea și prosperitatea, este destinul și viitorul nostru. Dacă Uniunea Europeană va potența principiile solidarității și ale coeziunii interne, poziția sa în lume va fi cu siguranță întărită.
• Am salutat contribuția valoroasă a Italiei la securitatea zonelor învecinate ale României, atât în Balcanii de Vest, cât și în regiunea Mării Negre. Apreciem foarte mult participarea pe care Italia a avut-o și o va avea, în anii următori, la Poliția Aeriană a NATO în România.
• Am discutat cu domnul președinte și despre preocupările noastre de securitate generate de războiul pe care Rusia continuă să-l ducă împotriva Ucrainei, cu un puternic impact negativ pentru regiune, dar și pentru întregul spațiu euroatlantic.
• Vom continua să lucrăm împreună cu Italia și cu toți aliații noștri pentru întărirea rolului NATO de prevenire a oricărui război și de apărare a statelor noastre, prin consolidarea posturii sale de descurajare și apărare pe Flancul Estic, dar la fel și pe Flancul Sudic.
• Îl felicit pe domnul președinte pentru rezultatele vizitei pe care tocmai a efectuat-o la Chișinău. Mă bucură faptul că, împreună, susținem concret și hotărât parcursul Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană. Republica Moldova este partenerul nostru cel mai afectat de război și trebuie să ne asigurăm că îi acordăm tot sprijinul necesar.
• Nu în ultimul rând, transmit aprecierile noastre pentru președinția italiană a G7, care deja a avut inițiative de excepție și a răspuns adecvat provocărilor actuale internaționale majore.

Sergio Mattarella:

• Mă bucur foarte mult să mă aflu aici
• De când ne-am văzut ultima oară aici, acum 8 ani, situația geopolitică s-a schimbat radical
• România este pentru Italia un partener extrem de important. Apartenența la UE e un alt motiv de dialog și colaborare
• Voi cere eliminarea controalelor la frontierele terestre pentru ca România să intre deplin în Schengen
• Pentru noi este indispensabilă extinderea UE, eu am fost ieri în R Moldova și am reafirmat sprijinul față de această țară
• Avem poziții asemănătoare privind o aderare cât mai rapidă a R Moldova și Ucrainei la UE
• Am vorbit mult despre sprijinul pentru Ucraina
• Apărarea și rezistența Ucrainei înseamnă apărarea și rezistența întregii Europe

„Despre NATO, mai mult mâine”

Întrebări:

Vă mai mențineți candidatura la NATO? / Mai este oportună organizarea alegerilor prezidențiale în septembrie?

• Despre NATO, mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea şi opiniei publice
• Dar pot să vă asigur că mâine după-amiază veţi fi integral lămuriţi şi putem să mergem mai departe
• Consideraţi că acesta a fost un non-răspuns şi o amânare

„Nu contează dacă alegerile prezidenţiale au loc în septembrie, octombrie sau noiembrie”

• În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, ele pot avea loc în septembrie sau în octombrie sau în noiembrie
  Dacă se vrea altceva, trebuie schimbată legislaţia şi cred că este prea târziu
  Nu contează, după părerea mea, dacă au loc în septembrie, octombrie sau noiembrie. Ceea ce contează este opinia românilor
  Este important, pentru mine, să subliniez că preşedintele României trebuie să fie ales de români, şi nu de partide. De aceea avem vot direct şi de aceea cred că e important ca românii să se informeze şi să intereseze, indiferent dacă în timpul campaniei se află la munte, la mare, la birou sau în orice altă parte
• Românii trebuie să conștientizeze importanța acestor alegeri și să meargă la vot, asta mă preocupă pe mine cel mai bine

Despre negocierile pentru posturile-cheie din UE: „Nu e posibil ca un stat membru să fie ignorat, marginalizat în aceste negocieri”

• UE e o uniune de state, nu de partide și trebuie negociat astfel încât toate statele să se simtă implicate și servite în funcție de interesul național
• Nu e posibil ca un stat membru să fie ignorat, marginalizat în aceste negocieri. Dacă așa s-ar fi întâmplat, trebuie corectat
• Familiile politice nu pot suprima dreptul statelor membre de a fi implicate. Familiile politice europene nu au exact același rol pe care îl au partidele în viața statelor și acest lucru trebuie văzut. Trebuie să avem un chilibru corect și fin
• Instituțiile europene trebuie conduse depersoane alese corect, cu participarea tuturor familiilor politice și statelor, dar persoane „curate ca lacrima”, asupra cărora să nu planeze
• Pachetul de nominalizări trebuie să fie impecabil, puternic, de încredere, negociat la sânge, dar ținând cont de toate pretențiile naționale și politice. Și până acolo e cale lungă

Să înțelegem că nu sunteți de acord cu unele nume vehiculate? / Considerați că România e tratată corect la aceste negocieri?

Iohannis: România este tratată corect, m-am asigurat de acest lucru

Nu m-am referit la persoane, este vorba despre valori și principii

………………………..

Cu o zi în urmă, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că îl va susține pe Mark Rutte pentru șefia alianței nord-atlantice, lăsându-l pe președintele României fără niciun sprijin. Tot marți a venit confirmarea susținerii lui Rutte și dinspre Bratislava. „Slovacia este pregătită să îl susțină pe Mark Rutte în calitate de viitor secretar general al NATO”, a declarat marți președintele slovac Peter Pellegrini.

După aprobarea Slovaciei și a Ungariei, premierul olandez Mark Rutte mai aștepta doar sprijinul din partea României pentru desemnarea sa la conducerea NATO.

Stoltenberg: Suntem aproape de o concluzie

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți că selecția viitorului șef al Alianței Nord-Atlantice este foarte aproape, iar Mark Rutte este un candidat puternic pentru a-i fi succesor.

„Cred că este evident că suntem foarte aproape de o concluzie în alianță pentru ca aliații să aleagă următorul secretar general. Și cred că este o veste bună. Cred că Mark Rutte este un candidat foarte puternic. Are multă experiență ca prim-ministru, este un prieten apropiat și coleg și, prin urmare, cred cu tărie că foarte curând alianța va hotărî asupra succesorului meu și asta va fi bine pentru noi toți, pentru NATO și, de asemenea, pentru mine”, a declarat el într-o conferință de presă cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, la Washington.

Slovacia ar fi preferat un candidat „geografic” mai apropiat din Europa Centrală și de Est, cum ar fi președintele român Klaus Iohannis, dar acum îl susține pe Rutte, a declarat Pellegrini după un summit al Uniunii Europene la Bruxelles.

Klaus Iohannis a anunțat oficial pe 12 martie că își asumă o candidatură la funcția de secretar general al NATO din partea României, deși anterior țări puternice precum Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța își anunțaseră sprijinul pentru Mark Rutte.