Încă două țări NATO anunță că îl susțin pe Mark Rutte la șefia Alianței, la o zi după ce președintele Iohannis vorbea de șansele sale „rezonabile”

Încă două țări NATO anunță că îl susțin pe Mark Rutte la șefia Alianței, la o zi după ce președintele Iohannis vorbea de șansele sale „rezonabile”

Suedia și Italia s-au alăturat joi țărilor membre NATO care și-au exprimat public susținerea pentru ca premierul olandez Mark Rutte să devină noul secretar general al Alianței, anunțurile guvernelor celor două țări venind la doar o zi după ce președintele Klaus Iohannis afirma că are șanse „rezonabile” să obțină postul.

Alexander de Croo, Klaus Iohannis, Ulf Kristersson si Mette FrederiksenFoto: JOHN THYS / AFP / Profimedia

„Mark Rutte este un lider înțelept, cu o experiență solidă. Într-o perioadă caracterizată de incertitudini tot mai mari și o deterioare a situației privind securitatea, este nevoie de o alianță nord-atlantică puternică, care să cotribuie la securitatea tuturor aliaților prin descurajare și apărare și pentru promovarea păcii și libertății”, arată premierul suedez Ulf Kristersson într-un comunicat de presă citat de Reuters.

Anunțul Guvernului lui Kristersson nu reprezintă tocmai o surpriză, fiind așteptat ca țările nordice să se alinieze deciziei SUA și a Marii Britanii, cu care mențin o colaborare militară apropiată.

În acelaşi sens s-a pronunţat joi şi ministrul de externe italian Antonio Tajani, citat de agenția ANSA: „Am discutat ieri despre viitorul secretar general şi ne-am reafirmat poziţia, care este în favoarea prim-ministrului olandez Mark Rutte”.

De altfel, agenția AFP nota într-un articol publicat miercuri cu ocazia reuniunii miniștrilor de externe ai NATO la Bruxelles că Rutte și-a asigurat deja susținerea a 90% din țările aliate.

Care sunt țările pe care Klaus Iohannis s-ar putea baza să îl susțină la șefia NATO

Într-un articol separat, The Financial Times enumera miercuri și care sunt țările pe care premierul olandez nu se poate baza încă: Turcia, Ungaria, Slovacia și, evident, România.

„Primele trei state au nemulțumiri de ordin bilateral. Rutte a declarat în 2021, pe fondul unei confruntări UE-Ungaria pe tema unei legi anti-LGBT, că scopul lui era să ‘aducă Ungaria în genunchi în această chestiune’. Turcia cere de multă vreme ca NATO să fie condusă de un candidat non-UE după norvegianul Stoltenberg (Norvegia nefiind în UE – n.r.)”, nota FT, amintind că România își are propriul candidat.

„Candidatura lui Iohannis nu e considerată însă o alternativă autentică la cea a lui Rutte, de către aproape toți membrii, lucru care, afirmă diplomați NATO, înseamnă că va crește presiunea asupra celor patru pentru a-l susține pe premierul Olandei în numele unității alianței”, mai nota publicația britanică.

Ministrul italian de externe a declarat acum că „există o largă majoritate” în favoarea lui Rutte, dar „va trebui să aşteptăm răspunsurile Turciei, României şi Ungariei, care susţin candidatura preşedintelui român Klaus Iohannis”. „Dar sper că putem ajunge la un acord”, a adăugat el.

Mark Rutte și-a asigurat și susținerea statelor baltice

Rutte a primit un semnal și mai puternic de susținere luni, înainte de summitul miniștrilor de externe ai Alianței, când Estonia a anunțat că îi va sprijini candidatura.

„Pentru o #NATO puternică, trebuie să vedem Rusia cu ochi limpezi, consolidăm descurajarea și creșterile cu apărarea, susținem aderarea Ucrainei, și echilibrul geografic. Am discutat pe larg cu Mark Rutte și el își ia angajamentul față de aceste priorități. Estonia îl poate susține pentru [funcția de] Secretar General al NATO”, a declarat premierul eston Kaja Kalls într-o postare făcută pe rețeaua de socializare „X”.

La fel ca în cazul țărilor nordice, este așteptat ca cele din zona baltică să susțină același candidat în virtutea cooperării lor apropiate la nivel regional.

Semnalul dat de Kallas a fost văzut ca unul puternic în condițiile în care statele baltice se numărau printre aliații sceptici față de candidatura lui Rutte din cauza faptului că bugetul alocat de Olanda apărării în timpul celor 14 ani în care acesta s-a aflat în fruntea țării a scăzut aproape constant.

Între 2010, când Rutte a depus prima dată jurământul de premier, și 2024, Olanda nu a întrunit niciodată ținta de a cheltui 2% din PIB pe apărare, procentul scăzând până la un minim de 1,13% în 2015 în condițiile în care obiectivul a fost asumat de aliați cu doar un an înainte, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia și declanșarea războiului separatist din Donbas.

Klaus Iohannis: „Consider că șansele mele sunt rezonabile”

Președintele României a declarat miercuri seara, într-o conferință de presă susținută alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, că nu are de gând să se retragă din cursa pentru șefia NATO și că nici nu negociază pentru o altă funcție la nivel european.

„Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO”, a declarat Klaus Iohannis în condițiile în care în presă au apărut speculații potrivit cărora el ar urma să își retragă candidatura în schimbul obținerii unei funcții importante în UE după încheierea mandatului de președinte.

„Şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public. În continuare, consider că șansele mele sunt rezonabile”, a punctat președintele român.

El i-a primit miercuri la Cotroceni pe Charles Michel și pe premierii Ungariei, Belgiei și Croației pentru o reuniune de lucru „dedicată pregătirii viitoarei Agende Strategice a Uniunii Europene”, conform Administrației Prezidențiale.

Pentru obţinerea poziţiei de secretar general al NATO este nevoie de consens, votul presupunând unanimitate. Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, deja prelungit de două ori, se încheie în luna octombrie.

Klaus Iohannis a anunțat oficial pe 12 martie că își asumă o candidatură la funcția de secretar general al NATO din partea României, după ce informația a apărut inițial în presa americană pe 22 februarie.

Informația a fost publicată inițial pe rețeaua „X” de către corespondenta agenției Bloomberg pe lângă Casa Albă, Jennifer Jacobs, care a transmis că România a notificat aliații NATO că intenționează să-l propună pe Klaus Iohannis secretar general al Alianței.

Informația a fost confirmată în aceeași zi și de surse politice de la București. Demersul președinției române a avut loc în contextul în care Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania au anunțat pe 22 februarie în ceea ce a părut o acțiune diplomatică concertată că îl susțin pe Mark Rutte să devină noul secretar general al Alianței.

Ungaria spune că va bloca alegerea lui Mark Rutte la conducerea NATO

În pofida susținerii puternice pentru candidatul olandez, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat miercuri la Bruxelles că Budapesta își menține „dreptul de veto” la adresa sa.

La conferinţa de presă susţinută în pauza reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO, şeful diplomaţiei ungare a declarat că țara sa a susţinut întotdeauna întărirea aripii de est a alianţei şi speră că această direcţie se va reflecta şi în persoana următorului secretar general.

„Situaţia este că în toată istoria NATO, până acum nu s-a întâmplat ca secretarul general să fie ales dintr-un stat membru din Europa Centrală sau de Est, deşi de 20 sau 25 de ani, majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est sunt membre NATO”, a subliniat Szijjártó. „De aceea, eu cred că este timpul să ne gândim serios la această idee”, a adăugat oficialul maghiar.

„Dacă aici, în cadrul NATO, suntem de acord – şi suntem! – că principala provocare vine în prezent dinspre est, atunci cred că este o idee bună ca secretarul general să provină, în sfârşit, tot din jumătatea de est a NATO”, a explicat ministrul ungar de externe. Szijjarto a confirmat, de asemenea, că „o parte semnificativă” a statelor membre NATO susţin „în mod clar” alegerea lui Mark Rutte ca secretar general. „Însă Ungaria nu va putea face acest lucru”, a anunţat şeful diplomaţiei ungare.

El a dezvăluit că mai sunt câteva state membre „care ezită”, iar candidatura preşedintelui Klaus Iohannis a creat o nouă situaţie în acest sens.

„Ne bucurăm că există un candidat central-european şi o voi spune din nou: credem că este timpul să discutăm serios despre cum se poate întâmpla ca NATO să nu fi avut niciodată un secretar general din regiunea Europei Centrale sau de Est”, a conchis Szijjártó, fără a declara explicit că Budapesta susţine candidatura lui Klaus Iohannis la şefia NATO.

Similar Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *