BEC a respins protocolul constituirii Alianţei Dreapta Unită la solicitarea PSD / Drulă: „Vom ataca la ÎCCJ. Încercarea PSD arată frică”
Biroul Electoral Central (BEC) a respins protocolul de constituire a Alianţei Dreapta Unită formată din USR, PMP şi Forţa Dreptei, a anunţat Cătălin Drulă. Preşedintele USR a anunţat că decizia BEC va fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi a invitat oamenii la evenimentul de duminică din Piaţa Universităţii de strângere de semnături pentru candidaturile la alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie, relatează News.ro.
Catalin Drula si Ludovic OrbanFoto: Inquam Photos – Ilona Andrei
- „Respingerea protocolului Alianţei Dreapta Unită, la solicitarea PSD, este un act de agresiune politică venit din partea lui Iohannis, Ciolacu şi Ciucă, care arată întregii ţări unde am ajuns cu starea democraţiei. Dar le promit lor că nu ne vor opri! Milioane de români susţin o alternativă onestă la actuala putere. Noi avem soluţiile corecte pentru a moderniza România şi nu nu vom împiedica de scamatoriile instituţiilor pe care le controlează. În ciuda pretextului folosit de BEC, Eugen Tomac este liderul legitim al PMP, ales încă din 2022, cu un Congres validat de Tribunalul Bucureşti. Pe 2 februarie 2024, acelaşi Tribunal Bucureşti a dispus biroului partidelor politice să înregistreze rezultatul ultimului congres PMP. O decizie executorie, care nu este pusă în aplicare”, a scris Cătălin Drulă, duminică pe Facebook.
Decizia BEC vine la solicitarea PSD, acuză Drulă
El a adăugat că „decizia de astăzi luată la solicitarea PSD nu are nicio legătură cu legile şi regulile dintr-un stat democratic”. Liderul USR a adăugat că va fi contestată la ÎCCJ hotărârea BEC de respingere a protocolului Alianţei Dreapta Unită.
- „Este doar o încercare de a ne împiedica să participăm în alegeri sub Alianţa Dreapta Unită, o încercare disperată a marionetelor lui Iohannis, care ştiu că li se apropie sfârşitul politic. Ce fac acum este un act de laşitate şi de dispreţ faţă de voinţa românilor, care arată că partidul unic PSD-PNL este dispus să calce democraţia în picioare pentru a-şi păstra puterea. Statului mafiot patronat de Klaus Iohannis îi este frică de Dreapta Unită şi încearcă că ne scoată de pe buletinul de vot ca Alianţă, la fel cum a încercat Dragnea cu USR în 2019. Vom contesta această decizie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ne vom lupta pentru drepturile noastre şi pentru viitorul pe care îl merită această ţară. Vă chem alături de noi, astăzi, în Piaţa Universităţii, începând cu ora 16:00. Pornim strângerea de semnături pentru candidaturile din 9 iunie. Misiunea noastră este o Românie fără corupţie, fără abuzuri şi fără frică. România Modernă este mai puternică ca niciodată.
Respingerea Alianței Dreapta Unită: Eugen Tomac nu apare în Registrul Partidelor drept președintele PMP
Drulă avertiza încă de sâmbătă seara că BEC ar putea să respingă Alianța Dreapta Unită pentru că a fost invocat faptul că în Registrul Partidelor Eugen Tomac nu apare ca președintele PMP.
- „Pentru că veți auzi multe manipulări: Eugen Tomac este liderul legitim și ales al PMP încă din 2022. De 2 ani de zile se tergiversează un pas care în lege era obligatoriu a fi făcut în 15 zile și anume înscrierea în Registrul Partidelor. La fel am pățit și noi USR în 2019, dar Înalta Curte de Casație și Justiție ne-a dat dreptate. Ca fapt divers, la data ultimelor alegeri parlamentare din 2020, Marcel Ciolacu, președinte faptic, nu era și scriptic în acest Registru unde era trecută Viorica Dăncilă”, susținea Drulă.
Potrivit acestuia, „documentele și dosarul Alianței Dreapta Unită sunt pregătite impecabil, exact în sensul deciziei din 2019 a Înaltei Curți”.
Tomac (PMP): În 2020, în Registrul partidelor politice, preşedintele PSD era Viorica Dăncilă, însă Ciolacu a putut depune lista membrilor în BEC şi a candidaturilor pentru parlamentare din 6 decembrie, deşi a fost validat la şefia PSD pe 15 decembrie
Preşedintele Partidului Mişcarea Populară Eugen Tomac a reacţionat sâmbătă la motivul invocat în procesul verbal de constituire a BEC la pentru alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie care spune că PMP nu are reprezentant în Biroul Electoral Central deoarece, potrivit datelor publice înscrise în Registrul partidelor politice, funcţia de preşedinte al PMP este deţinută de către Cristian Diaconescu.
El a declarat că în Registrul partidelor politice, în anul 2020, figura Viorica Dăncilă ca preşedintă a PSD, iar la „depunerea membrilor în BEC şi a candidaturilor pentru alegerile din 6 decembrie, a putut semna preşedintele PSD Marcel Ciolacu, care nu era în Registrul partidelor politice”.
„În 2020, în Registrul Partidelor Politice, la alegerile parlamentare figura ca preşedinte PSD Viorica Dancila. Preşedinte ales era Marcel Ciolacu, dar atunci PSD a putut candida, acum PMP nu. Oricine aruncă o privire pe Registrul Partidelor Politice poate constata că la PSD preşedintele Ciolacu a fost validat definitiv pe 15.12.2020”, a afirmat Eugen Tomac, sâmbătă, pentru News.ro.
Liderul PMP a adăugat că „la depunerea membrilor în BEC şi a candidaturilor pentru alegerile din 6 decembrie, a putut semna preşedintele PSD Marcel Ciolacu, care nu era în Registrul partidelor politice. Astăzi, însă, Partidului Mişcarea Populară i se respinge participarea în competiţia politică pentru un motiv care acum 4 ani nu a existat. Culmea, cel care a cerut excluderea PMP este reprezentantul PSD în BEC”.
El a mai spus că „PMP este hărţuit pentru ca a ales să fie parte a opoziţie active alături de USR şi Forţa Dreptei în «Dreapta Unită»”.
Procesul verbal privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie explică de ce formaţiunile PMP, Forţa Dreptei şi REPER nu au reprezentanţi în BEC. Astfel, Partidul Mişcarea Populară nu are un reprezentant în BEC deoarece, conform datelor publice înscrise în Registrul partidelor politice, funcţia de preşedinte al PMP este deţinută de către Cristian Diaconescu şi nu de către Eugen Tomac. De asemenea, Forţa Dreptei şi partidul REPER nu au reprezentanţi în BEC fiindcă niciunana dintre cele două formaţiuni politice nu a obţinut mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019.