VIDEO România ar putea afla vineri dacă pierde procesul pentru Roșia Montană. Cum va plăti statul despăgubirile uriașe pentru Gabriel Resources? Răspunsul Guvernului

Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) ar putea lua vineri decizia în procesul intentat României de către Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care zona a fost introdusă în patrimoniul UNESCO. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, care a vorbit despre această posibilitate, a evitat să răspundă cum va plăti statul român despăgubiri de două miliarde de dolari, el spunând că, după comunicarea deciziei, între cele două părți va fi stabilit un „calendar de despăgubire”.

Proiectul de exploatare minieră de aur și argint în aer liber al companiei canadiene Gabriel Resources în orașul Roșia MontanăFoto: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că decizia privind Roşia Montană este aşteptată vineri, dar în același timp este posibil să fie pronunțată și în luna martie.

„Ne-a luat cumva prin surprindere”

„Este un subiect de mare interes public, care, mă hazardez să spun, ne-a luat cumva prin surprindere pe mai mulţi dintre noi, deşi o estimare a deciziei pe care o aşteptăm era încă de anul trecut şi, într-adevăr, e posibil să avem ceva până în 10 februarie (…).
Este posibil, l-am auzit pe premier spunând și presupun că are informații la prima mână și la cel mai înalt nivel, să avem o decizie comunicată mâine (vineri – n.r.), e posibil și să fie comunicată la o altă dată. Dar, de asemenea, o marjă lărgită a acelei decizii s-ar putea extinde până în luna martie. (…)
Guvernul este pregătit să primească această decizie când va decide Curtea de arbitraj”, a declarat Mihai Constantin la finalul ședinței de joi a Guvernului.

Cum va plăti statul român despăgubiri de două miliarde de dolari către Gabriel Resources?

El a spus că autoritățile nu știu dacă această sumă „se va regăsi în decizie”, dar că după această hotărâre „se va stabili de comun acord un calendar de despăgubire”.

„Trebuie văzut cu ce viteză dupa ce vom fi anunțați oficial vor avea loc discuțiile bilaterale”, a mai spus reprezentantul Guvernului.

PSD și Dacian Cioloș se acuză reciproc

România ar putea pierde procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană și, în timp ce președintele Klaus Iohannis s-a declarat „convins că Guvernul și-a luat măsuri de precauție”, premierul Marcel Ciolacu a susținut că s-a „obișnuit să achite notele de plată pentru toate tâmpeniile făcute de alții” și că după decizia tribunalului va face publice toate documentele care să arate cine a greșit în această speță.

În ultima săptămână PSD și fostul premier Dacian Cioloș s-au acuzat reciproc în acest caz.

PSD susține „categoric”, într-un comunicat transmis luni, că fostul premier Dacian Cioloş ar fi „principalul vinovat pentru situaţia critică în care se află România în litigiul cu firma care deţine dreptul de exploatare minieră la Roşia Montană”.

„Cetăţenii români trebuie să ştie acest lucru! Indiferent de decizia pe care o va comunica instanţa internaţională până la 10 februarie 2024, este evident că atunci când a aprobat depunerea cererii de includere în patrimoniul universal UNESCO a perimetrului de la Roşia Montană, Dacian Cioloş a ştiut că va afecta interesele României în litigiul deja deschis cu deţinătorul dreptului de exploatare (…).

Sub acest aspect, Dacian Cioloş se face vinovat de subminarea economiei naţionale şi se descalifică definitiv pentru orice funcţie de demnitate publică. (…)

La fel de vinovat este şi premierul Orban, care a dispus reluarea procedurii de înscriere în Patrimoniul UNESCO, după ce Guvernul PSD solicitase întreruperea procedurii până la soluţionarea litigiului.

De asemenea, o mare parte din răspundere revine USR care s-a lansat în politică pe acest subiect, iar ulterior, prin miniştrii săi din Guvernul Cîţu, s-a opus cu vehemenţă retragerii dosarului de la UNESCO, deşi ministrul Finanţelor de atunci a atras atenţia că România riscă să plătească daune uriaşe cuprinse între 0,5 şi 3,5 miliarde de dolari (…)

Problema în cauză este că statul român, prin guvernele de dreapta care au acordat dreptul de exploatare, a făcut un angajament, pe care Cioloş, Orban şi USR l-au încălcat cu bună ştiinţă, zădărnicind orice posibilitate de a rezolva litigiul pe cale amiabilă”, susține PSD.

Roșia Montană a intrat în patrimoniul UNESCO și în patrimoniul mondial în pericol în vara anului 2021

Peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO în vara anului 2021, „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție”.

UNESCO a decis includerea sitului Roșia Montană în Patrimoniul Mondial, la patru ani de când fostul ministru al Culturii din Guvernul Cioloș, Corina Șuteu, a depus dosarul (4 ianuarie 2017).

Libertatea a publicat atunci documente din care rezultă că fostul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că, dacă Roșia Montană va fi inclusă în patrimoniul UNESCO, România riscă să plătească despăgubiri de miliarde de dolari companiei Gabriel Resources.

Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guverne succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor.

Evocând o „expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.

Includerea sitului arheologic în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO închide uşa exploatării a tonelor de minerale preţioase care fac din subsolul zonei cea mai mare rezervă de aur din Europa, scria agenția EFE.

Decizia a fost aplaudată de organizaţii de mediu precum Greenpeace, care consideră că reprezintă o măsură de protecţie împotriva altor încercări de exploatare a rezervelor minerale preţioase din zonă.