Parlamentul pregătește terenul pentru interzicerea centralelor de apartament / Cum vor putea fi încălzite locuințele

Centralele pe gaz din apartamente care nu corespund unor noi criterii de performanță energetică vor trebui înlocuite cu sisteme mult mai prietenoase cu mediul. În acest sens, Camera Deputaților a aprobat miercuri, în calitate de cameră decizională, un proiect legislativ pentru modificarea şi completarea Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

„Este o abordare indirectă de interzicere a folosirii centralelor pe gaz”, consideră expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. În opinia sa este un proiect adoptat pe repede înainte.

Noile prevederi au fost aprobate în contextul în care un pachet legislativ european vizează interzicerea centralelor de apartament din 2040. Pachetul legislativ afectează România mai ales în condițiile în care se află în plină dezvoltare a rețelelor de distribuție, prin programul Anghel Saligni.

Cu ce ar putea fi înlocuite centralele de apartament

Potrivit modificărilor aprobate de Camera Deputaților, centralele de apartament vor fi înlocuite cu:

• sisteme de termoficare bazate pe surse regenerabile de energie (sisteme de termoficare);
• sisteme de termoficare bazate pe cogenerare/trigenerare;
• racordarea la actualele sisteme de reţelele urbane de încălzire sau de răcire;
• pompe de căldură, panouri termice şi/sau electrice solare, centrale eoliene, precum şi sisteme combinate;
• captarea energiei din mediu prin schimbătoare de căldură sol-aer;
• captarea energiei risipită în alte procese prin recuperatoare de căldură;

„Ceea ce se cunoaște mai puțin este faptul că în momentul de față se găsește în lucru Regulamentul Ecodesign care urmează să stabilească noi indicii de performanță energetică a centralelor termice de apartament”, arată Dumitru Chisăliță.

„Dezbaterea din ultimii 2 ani, cu multe acuzații de lobby aduse unor producători de noi tehnologii, care au introdus în diverese variante de lucru, indicatori imposibil de atins de centralele pe gaz și în fapt astfel acestea se autoeliminau, încă nu a fost încheiată. Astfel, legea românească deschide calea directă către o posibilă eliminare a centralelor pe gaze, viitorul Regulament Ecodesign fiind obligatoriu pentru România”, a mai spus președintele Asociației Energia Inteligentă.

România ar trebui să obțină o derogare până în 2050

Asociația Energia Inteligentă susținea în urmă cu câteva luni că România ar trebui să obțină o derogare până în 2050. Aceasta în condițiile în care România urmează să investească câteva miliarde de euro să exploateze gazele din Marea Neagră, încă câteva sute de milioane să dezvolte rețele de transport și distribuție gaze.

Spre deosebire de România, celelalte țări europene au acces la gaze tot mai limitat pe măsură ce trece timpul.

Politica de încălzire viitoare a imobilelor din România are la bază Programul Anghel Saligni – dezvoltarea rețelelor de distribuție gaze și Programul de Exploatare a Gazelor din Marea Neagră. Aceste programe urmează să atingă maximul lor în preajma anilor 2030 – 2035, adică atunci când România a ales să voteze în Parlamentul European, interzicerea utilizării gazelor.

Autoritățile de la Bruxelles fac presiuni din toate direcțiile pentru reducerea consumului de gaze. Consiliul miniștrilor energiei din statele UE a ajuns pe 4 martie la un acord politic cu privire la o recomandare de a continua reducerea voluntară a cererii de gaze.

Mai exact, statele membre sunt încurajate să-și reducă în continuare consumul de gaze până la 31 martie 2025, cu cel puțin 15% față de consumul mediu de gaze din perioada 1 aprilie 2017 – 31 martie 2022. Europa se află deja pe un trend de scădere, măsură luată după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Din august 2022, când ne aflam în plină criză energetică, și până în decembrie 2023, UE și-a redus consumul de gaze cu 19%.

„Responsabilii europeni trebuie să înțeleagă faptul că pur și simplu avem o altă schemă de consum”

Dumitru Chisăliță consideră că România ar trebui să primească o derogare față de celelalte țări, o amânare de la punerea în practică a directivei așa cum este ea acum.

„Responsabilii europeni trebuie să înțeleagă faptul că pur și simplu avem o altă schemă de consum. Oricum, din punct de vedere tehnic, nu putem trece la alte surse de energie în acest interval. Nu avem nici timp, nici bani, nici forța de muncă necesară.

Să luăm ca exemplu trecerea pe centrale electrice. Nu văd cum s-ar putea trece milioane de locuințe pe «electric» când asta înseamnă un consum de cel puțin 14-15 kW/h, chiar 30 kW/h la locuințele mai mari, iar acum consumul pe gospodărie este de 1 sau 2 kW/h. Asta însemnă o redimensionare de proporții de neimaginat a rețelelor electrice din toată țara. Ar fi lucrări greu de conceput și proiectat, dar și de realizat.

Ca o concluzie, trebuie să ne jucăm cartea, să ne expunem punctul de vedere, să explicam că avem alte resurse și să amintim că în anii ’90 am bătut recordul scăzând emisiile de carbon chiar și de șase ori. Sigur, se vor putea impune reguli, dar numai la noile proiecte, cred eu. Ușor, ușor, dar într-un mod natural, vom putea intra și noi în acest curent european“, a mai precizat Dumitru Chisăliță.

Circa 2,5 milioane de locuințe folosesc centrale

Potrivit unui document al Ministerului Energiei, România deține circa 8,5 milioane locuințe, din care sunt locuite aproximativ 7,5 milioane. Dintre acestea, cca. 4,2 milioane sunt locuințe individuale, iar circa 2,7 milioane de locuințe sunt apartamente amplasate în blocuri de locuit (condominiu).

Din totalul locuințelor, numai circa 1,2 milioane sunt racordate la sistemele centralizate (cca. 600.000 de apartamente doar în București). O treime din locuințele României (aproape 2,5 milioane) se încălzesc direct cu gaz natural, folosind centrale de apartament, dar și sobe cu randamente extrem de scăzute (cel puțin 250.000 de locuințe).

Aproximativ 3,5 milioane locuințe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid – majoritatea lemne, dar și cărbune – arse în sobe cu randament foarte scăzut. Restul locuințelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică.