Manevre nucleare, amenințări către Franța și Marea Britanie, avertisment pentru NATO: Rusia ridică tonul în conflictul cu Occidentul

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse Maria Zaharova a subliniat că eventuala sosire a militarilor francezi în Ucraina îi va transforma pe aceștia în ținte legitime ale Moscovei, în vreme ce purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a avertizat că o intervenție directă a NATO în război ar fi foarte periculoasă, scriu Reuters și AFP. Cele două mesaje de miercuri vin pe fondul manevrelor militare cu arme nucleare ale Rusiei și evidențiază o escaladare a tonului agresiv al confruntării dintre Rusia și Occident.

Rusia a avertizat miercuri că, dacă președintele Emmanuel Macron va trimite trupe în Ucraina, atunci acestea vor fi considerate ținte legitime ale armatei ruse.

Macron a provocat controverse în februarie și, mai recent, săptămâna trecută, atunci când a afirmat că nu poate exclude desfășurarea de trupe în Ucraina în viitor. Liderul francez a avertizat că, dacă Rusia va câștiga în Ucraina, atunci credibilitatea Europei va fi redusă la zero.

„Este caracteristic faptul că Macron însuși explică această retorică prin dorința de a crea un fel de «incertitudine strategică» pentru Rusia”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

„Trebuie să îl dezamăgim – pentru noi situația pare mai mult decât sigură”, a spus ea.

„Dacă francezii apar în zona de conflict, ei vor deveni în mod inevitabil ținte pentru forțele armate ruse. Mi se pare că Parisul are deja dovada acestui lucru”, a mai spus Zaharova.

Ea a declarat că Rusia vede deja un număr tot mai mare de cetățeni francezi printre cei uciși în Ucraina.

Avertisment către NATO

Mesajul purtătoarei de cuvânt a diplomației ruse a fost dublat de declarația purtătorului de cuvânt al Kremlinului, care a venit tot miercuri, pe tema unei posibile intervenții a NATO în Ucraina.

Peskov a spus că trimiterea de trupe NATO în Ucraina ar putea fi extrem de periculoasă, iar Moscova urmărește îndeaproape o petiție ucraineană care a cerut o astfel de intervenție.

Declarația a vizat o petiție postată pe site-ul președintelui ucrainean, care spune că Ucraina ar trebui să ceară Statelor Unite, Marii Britanii și altor țări să trimită trupe pentru a o ajuta să respingă invazia Rusiei.

„Regimul de la Kiev este destul de imprevizibil”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, când a fost întrebat despre acest subiect în cadrul briefingului său zilnic.

„Am spus în repetate rânduri că intervenția directă pe front, în acest conflict, a militarilori țărilor NATO, comportă potențial un pericol enorm, așa că o considerăm o propunere extrem de provocatoare, nimic mai puțin, și, bineînțeles, urmărim acest lucru cu mare atenție”, a spus el.

Nu era clar dacă petiția va aduna numărul necesar de voturi – 25.000 – pentru a-i cere președintelui Volodimir Zelenski să răspundă – prin aprobarea sau respingerea ei. Până miercuri dimineață, petiția avea 1.594 de voturi.

NATO a sprijinit Ucraina în acest război, oferindu-i arme din ce în ce mai puternice, inclusiv tancuri și rachete cu rază lungă de acțiune, dar nu a intervenit direct cu trupe – lucru despre care atât președintele american Joe Biden, cât și președintele rus Vladimir Putin au avertizat că ar putea duce la un al treilea război mondial.

„Obiectivul strategic clar” al lui Macron

Macron a declarat săptămâna trecută că Rusia trebuie împiedicată să câștige războiul din Ucraina, arătând că în cazul unui succes nu există garanții că țările vecine, inclusiv România și Republica Moldova, nu vor fi în pericol într-un scenariu în care Moscova și-ar atinge obiectivele strategice.

Liderul de la Elysee a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe NATO pe teren în țara invadată, apreciind într-un interviu publicat de The Economist că va trebui să „ne punem problema” dacă Moscova „va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer.

„A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani”, în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.

„Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate (va mai exista) pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele?”, a întrebat președintele francez.

„Şi în fond, ce credibilitate (vor mai avea) europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic”, a insistat Macron.

Reacția dură a Rusiei

Luni, Rusia i-a convocat la Ministerul său de Externe pe ambasadorii francez și britanic, citând declarațiile recente ale Parisului și Londrei cu privire la Ucraina.

O declarație a Ministerului de Externe cu privire la convocarea emisarului britanic Nigel Casey a precizat că protestul Rusiei are legătură cu remarcile ministrului de Externe David Cameron privind „dreptul Ucrainei de a lovi teritoriul rusesc folosind arme britanice”.

Potrivit declarației, Casey a declarat că remarcile lui Cameron au contrazis asigurările transmise anterior de partea britanică atunci când a transferat rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune către Ucraina și că rachetele nu vor fi de fapt folosite pe teritoriul rusesc.

Ambasadorul a fost informat că Moscova consideră remarcile lui Cameron drept „dovada unei escaladări grave și confirmarea implicării tot mai mari a Londrei în operațiunile militare de partea Kievului”.

Casey a fost avertizat că Rusia ar putea lovi orice instalație și echipament militar britanic „în Ucraina și dincolo de aceasta” dacă Ucraina îi va lovi teritoriul cu arme britanice, se arată în declarație, adăugând că ambasadorul a fost îndemnat să „se gândească la consecințele catastrofale inevitabile ale unor astfel de pași ostili din partea Londrei” și să dezmintă imediat declarațiile „provocatoare” ale lui Cameron.

În ceea ce privește convocarea ambasadorului francez Pierre Levy, aceasta a fost făcută „în legătură cu declarațiile tot mai belicoase ale conducerii franceze și cu informațiile primite despre implicarea tot mai mare a Franței în conflictul din jurul Ucrainei”, a precizat Ministerul de Externe al Rusiei.

Moscova a transmis evaluarea sa cu privire la politica întreprinsă de Paris, pe care a descris-o drept „distructivă și provocatoare”, cu potențialul de a conduce „la o nouă escaladare a conflictului” din Ucraina.

Manevre cu arme nucleare

Tot luni, Rusia a anunțat organizarea unor exerciții de simulare a utilizării armelor nucleare pe câmpul de luptă

Exercițiile sunt un răspuns la „declarațiile provocatoare și amenințările unor oficiali occidentali cu privire la Federația Rusă”, a precizat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Peskov a explicat și el, tot luni, că recenta declarație a lui Macron și alte remarci ale oficialilor britanici și americani au provocat exercițiile nucleare.

„Este o nouă rundă de escaladare”, a declarat Peskov, referindu-se la ceea ce Kremlinul a considerat declarații provocatoare.

„Este fără precedent și necesită o atenție specială și măsuri speciale”, a adăugat el.

A fost pentru prima dată când Rusia a anunțat în mod public exerciții care implică arme nucleare tactice, deși forțele sale nucleare strategice organizează în mod regulat astfel de manevre.

Armele nucleare tactice includ bombe aeriene, focoase pentru rachete cu rază scurtă de acțiune și muniții de artilerie și sunt destinate utilizării pe un câmp de luptă.

Ele sunt mai puțin puternice decât armele strategice – focoase masive care înarmează rachete balistice intercontinentale și pot distruge orașe întregi.

Anunțul Kremlinului privind manevrele militare cu arme nucleare tactice face parte din campania de „control reflexiv”, un element-cheie al setului de instrumente de război hibrid al Rusiei, care vizează modificarea modului de luare a deciziilor occidentale, au observat experții de Institutului pentru Studiul Războiului – un think-tank american.