Iordania, prinsă la mijloc în conflictul dintre Iran și Israel. Motivele pentru care a doborât rachetele iraniene
Participând la interceptarea rachetelor lansate de Iran către Israel, Iordania vrea să evite implicarea într-un eventual conflict sau să devină un „teren de joc” pentru Teheran, consideră unii oficiali și analiști, citați de AFP.
Regele Abdallah II al Iordaniei în uniformă militarăFoto: Apaimages / Sipa Press / Profimedia
Iordania, țară vecină a Israelului cu care este legată de un tratat de pace din 1994, a anunțat că a interceptat „aparate zburătoare” ce au pătruns în spațiul său aerian în timpul atacului cu drone și rachete lansate de Iran contra Israelului în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Forțele armate iordaniene „vor face față (…) oricărei amenințări sau încălcări care să pună în pericol securitatea și siguranța țării”, a avertizat guvernul.
Israel a anunțat că au interceptat, cu ajutorul Statelor Unite și al altor țări aliate, printre care Franța și Marea Britanie, precum și al Iordaniei și Arabiei Saudite, aproape toate cele 350 de drone și rachete lansate în acest weekend de către Iran.
Iordania, în care aproximativ jumătate din populație este de origine palestiniană, este în mod frecvent teatrul a numeroase manifestații de sprijin față de locuitorii din Fâșia Gaza, unde un război declanșat din 7 octombrie are ca adversari Israelul și Hamasul palestianian, acesta din urmă susținut de Teheran.
„O mare îngrijorare”
Dacă Iordania afișează o susținere de neclintit pentru cauza palestiniană, autoritățile sale vor să se ferească de o extindere a conflictului, cu atât mai mult cu cât țara este vecină cu Irak și Siria, unde Iran are o influență majoră.
Regele Abdallah II al Iordaniei a arătat duminică, în timpul unei discuții telefonice cu președintele american Joe Biden că țara sa „nu va fi teatrul unui război regional”.
„Iordania nu are nimic de-a face cu lupta pentru influență între proiectul persan și proiectul sionist (în regiune) și nu vrea să se implice într-un conflict regional”, a declarat pentru AFP fostul ministru iordanian al Informațiilor, Samih Al-Maaytah.
Regatul „nu acceptă ca teritoriul sau spațiul său aerian să fie utilizate pentru o acțiune militară contra unei țări din regiune”, a adăugat Maaytah. Potrivit acestuia, mai multe țări din regiune – Irak, Siria și Liban – au devenit „terenuri de joc” pentru iranieni.
Pentru Nimrod Goren, specialist în afaceri israeliene la Middle East Institute, Iranul „poate încerca să intervină în Iordania și să schimbe situația acolo în avantajul său, cum a făcut-o și în alte țări”. „Acest lucru este în sine este o sursă de mare îngrijorare pentru Iordania”, a declarat Goren.
Avertisment amenințător de la Teheran
Participarea Iordaniei la interceptarea dronelor și rachetelor iraniene i-a adus critici de la Teheran. O sursă militară citată de agenția iraniană de presă Fars a avertizat Iordania în ce privește „potențialele acțiuni” în favoarea Israelului, caz în care ar fi „următoarea țintă”.
În urma acestor declarații, Ministerul iordanian de Externe l-a convocat pe ambasadorul Iranului la Amman pentru a cere Teheranului să înceteze „punerea în discuție” a poziției regatului. Șeful diplomației iordaniene Ayman Safadi a subliniat în acest scop că „dacă pericolul ar fi venit din Israel, Iordania ar fi luat aceleași măsuri”.
Marți, armata iordaniană a indicat, într-un comunicat, că a revizuit în creștere numărul misiunilor sale aeriene cu scopul „de a apăra cerul regatului” în anticiparea unei potențiale riposte israeliene. După Maaytah, „Iordania nu a apărat Israel, ci mai degrabă și-a apărat suveranitatea și securitatea teritoriului”.
Generalul iordanian în retragere Suleiman Mneezel consideră și el că „intrarea dronelor și rachetelor iraniene în spațiul aerian al regatului drept o violare flagrantă a suveranității iordaniene”.
Pentru Goren, Iordania a jucat un rol „mai important decât prevedeau mulți”, arătând o poziționare „în tabăra din regiune legată de Statele Unite”.
În timp ce opinia publică iordaniană rămâne în mare măsură ostilă Israelului la 30 de ani după acordul de pace cu țara vecină, regele Abdallah II a calificat, în mai multe rânduri, relațiile cu Istrael drept „o pace rece”.