Instanța supremă desființează decizia Biroului Electoral de respingere a Alianței Dreapta Unită. USR, Forța Dreptei și PMP pot participa împreună la alegeri / Reacția liderilor alianței

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis marți contestaţia depusă de Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei) împotriva deciziei Biroului Electoral Central de respingere a protocolului său de constituire. Astfel, USR, Forța Dreptei și PMP pot participa împreună la alegeri.

Decizia instanței supreme este definitivă.

Prin decizia luată marți, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat decizia de duminică a Biroului Electroral Central prin care a fost respins protocolul de constituire a alianţei electorale „Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei”.

• „Admite contestaţia formulată de contestatorii Partidul Uniunea Salvaţi România, Partidul Mişcarea Populară şi Partidul Forţa Dreptei împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 1/D/17.03.2024, astfel cum a fost îndreptată prin Decizia Biroului Electoral Central nr. 1/D/18.03.2024.
• Anulează Decizia Biroului Electoral Central nr. 1/D/17.03.2024, astfel cum a fost îndreptată prin Decizia Biroului Electoral Central nr. 1/D/18.03.2024. Admite Protocolul de constituire a alianței electorale – ,,Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei”” – este minuta deciziei instanței supreme.

„Oricât de mare este disperarea regimului Iohannis, legile sunt clare”. Reacția liderilor alianței Dreapta Unită

Liderii alianței – care îl susțin pe Nicușor Dan pentru un nou mandat la Primăria Capitalei – au reacționat rapid, printr-un comunicat de presă în care spun că „au învins libertatea de asociere și democrația”, astfel că Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația Dreptei Unite, a anulat decizia antidemocratică a Biroului Electoral Central și a admis protocolul de constituire a alianței electorale formate din USR, PMP și Forța Dreptei. Prin urmare, Dreapta Unită va fi pe buletinele de vot pe 9 iunie, când au loc alegerile europarlamentare și cele locale.

• „ICCJ ne-a dat dreptate și a constatat că decizia BEC de respingere a înscrierii protocolului alianței Dreapta Unită este un abuz, un atac direct la adresa democrației din România, o încercare de a împiedica opoziția să participe la alegeri.
• Oricât de mare este disperarea regimului Iohannis, legile sunt clare. ICCJ a decis corect, la fel cum a făcut-o în 2019, când Dragnea și PSD au vrut să scoată USR de pe buletin.
• Nu le-a mers nici atunci, nu le-a mers nici acum. Ne vedem la vot, pe 9 iunie”, afirmă președintele USR, Cătălin Drulă.
• „Mă bucur că au învins libertatea de asociere și democrația. În România nu este totul pierdut, avem dreptul să mergem către români și să le cerem încrederea pe 9 iunie.
• Dreapta Unită a revenit pe buletinul de vot, după ce PSD a încercat să ne elimine”, a spus și președintele PMP, Eugen Tomac.

Ce argumente au adus Parchetul și avocații în dosarul în care Dreapta Unită a contestat decizia BEC de respingere a protocolului său de constituire

Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că reprezentantul Ministerului Public a fost de acord cu susținerile PMP, USR și Forța Dreptei privind constituirea alianței întrucât Congresul PMP a validat documentele referitoare la inființarea alianței.

Reprezentantul Ministerului Public a arătat că decizia BEC ar încălca drepturile prevazute la articolele 38 (dreptul de a fi ales în PE) și 40 din Constitutie (dreptul la asociere). El a mai susținut în instanță că Biroul Electoral a dat dovadă de exces de zel prin decizia de duminică.

Avocații au susținut, la rândul lor, că fostul președinte al PMP Cristian Diaconescu a fost exclus din PMP, dovadă că acesta nu a fost interesat de reprezentativitatea PMP în BEC.

Precedentul pe care s-au bazat USR, PMP și Forța Dreptei

Amintim că Biroul Electoral Central a respins, duminică, protocolul de constituire a alianţei electorale „Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei”. Avocatul Viorel Mocanu, reprezentantul PSD în BEC, ar fi fost cel care a solicitat respingerea protocolului de constituire a Alianței Dreapta Unită (ADU). Marcel Ciolacu a negat orice amestec în decizia Biroului Electoral Central, argumentând că nici nu știe cum îi cheamă pe judecători.

Motivul invocat de Biroul Electroral Central (BEC): în registrul partidelor nu apare ca președinte al PMP Eugen Tomac. BEC arată în decizie că în Registrul partidelor politice Cristian Diaconescu este cel care apare ca preşedinte al PMP, în timp ce protocolul de constituire a alianţei electorale a fost semnat de Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca.

În demersul lor în instanță, USR, PMP și Forța Dreptei s-au bazatpe o altă hotărâre într-o speță similară a instanței supreme, din 2019, când, într-o primă fază, înscrierea Alianței USR-PLUS a fost respinsă de BEC. În 2019, Biroul Electoral Central a respins înscrierea Alianței USR-PLUS, pe un motiv similar, mai exact că Dan Barna nu apărea în registrul partidelor ca președinte al USR. Liderii Alianței Dreapta Unită spun că spețele sunt similare.

Mai exact, în hotărârea ICCJ din 2019 de stipulează că din legea privind organizarea alegerilor nu reiese că ar fi impusă condiția ca semnatarii protocolului Alianței să figureze în registrul partidelor ca președinți, esențial fiind ca aceștia să fie împuterniciți în acest sens, prin organele de conducere.

În cazul Alianței USR-PMP-Forța Dreptei, Eugen Tomac a fost împuternicit de Colegiul Național al PMP, la propunerea Consiliului Executiv Naţional, să reprezinte partidul în relația cu celelalte două formațiuni.

Potrivit statutului PMP, Colegiul Național este „organul de conducere și coordonare politică a Partidului Mișcarea Populară la nivel național, funcție pe care o îndeplinește între congresele partidului”.

De asemenea, în hotărârea din 2019, Curtea Supremă invoca o decizie, care nu era definitivă, a Tribunalului București prin care se dispunea înscrierea în registrul partidelor a lui Dan Barna ca președinte al USR, instanța apreciind că decizia „se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie”.

În cazul de acum, există o decizie a Tribunalului București în care se dispunea „în vederea înregistrării în Registrul partidelor politice a documentelor atestând desfăşurarea Congresului Partidului Mişcarea Populară din data de 19.02.2022”. Este vorba despre Congresul în care Eugen Tomac a fost ales președinte al PMP. Decizia a fost atacată și, anul trecut, Curtea de Apel a decis rejudecarea cauzei.

Între timp, în cadrul unui congres extraordinar al PMP, din 2023, Eugen Tomac a fost reconfirmat în funcția de președinte. Și acest congres face obiectul unui proces. Însă, potrivit unei decizii a Tribunalului București, din februarie acest an, se dispune transmiterea hotărârilor Congresului către registrul partidelor politice. Chiar dacă decizia a fost atacată și se află pe rolul Curții de Apel, liderii Alianței au arătat că este executorie, în sensul operării modificărilor în registrul partidelor politice.