HARTA INTERACTIVĂ a candidaților la alegerile locale 2024. Cine se luptă pentru șefia Consiliilor Județene și primăriilor marilor orașe din România

​Bătăliile dintre PSD și PNL pentru aproape toate orașele cheie din România sunt istorie după ce cele două partide s-au aliat la guvernare și au decis să-și susțină candidaturile reciproc în orașele mari unde USR are primari în funcție: Timișoara, Brașov și Bacău. La Constanța, Iași, Cluj, Arad, Alba Iulia și Craiova pornesc cu cele mai mari șanse primarii aflați în funcții. Excepția numitorului comun o face Bucureștiul, după ce în urma investigației Hotnews, PSD și PNL au renunțat la candidatul comun Cătălin Cîrstoiu și mizează pe Gabriela Firea și Sebastian Burduja. Chiar și așa, cei doi evită să se atace. Miza mare și lupta dintre PSD și PNL se va da însă pe controlul județelor.

• HotNews.ro a realizat HARTA INTERACTIVĂ a candidaților la toate Consiliile Județene din țară și la toate primăriile din Municipiile reședință de județ.

HARTĂ INTERACTIVĂ – Candidații la alegerile locale 2024 în România

>> Click pe județe sau pe orașe pentru informații legate de candidați, precum și despre primarii sau șefii de CJ-uri aflați acum în funcție. Apasă pe butonul „>>” din colțul stânga-sus pentru legenda hărții și ce înseamnă culorile de pe județe și orașe.

>> Județele și municipiile au fost simbolizate după actuala culoare politică a celui aflat acum în funcție.

Înțelegerea dintre PSD și PNL schimbă lupta electorală din Capitală

Eșecul candidaturii comune PSD-PNL la București a schimbat planurile Coaliției. PSD și PNL au decis să meargă cu candidaturi separate pentru primăria București și candidaturi comune la primăriile de sector.

Pentru primăria Capitalei s-au înscris în cursă nouă candidați. Cei mai bine cotați și în fruntea clasamentului sondajelor sunt Nicușor Dan (independent, susținut de Alianța Dreapta Unită), Gabriela Firea (PSD), Cristian Popescu Piedone (PUSL) și Sebastian Burduja (PNL).

Conform sondajelor, bătălia se va da între actualul primar Nicușor Dan (ADU) și Gabriela Firea (PSD). În schimb, PSD și PNL au șanse mari să securizeze trei dintre cele șase sectoare. Cu șanse mari de a obține un nou mandat sunt Robert Negoiță (PSD) la sectorul 3, Daniel Băluță (PSD) la sectorul 4 și Ciprian Ciucu (PNL) la sectorul 6.

Bătăliile cu mulți candidați vor fi la sectorul 1 unde actualul primar Clotilde Armand (ADU) se luptă cu George Tuță (PNL), Dan Tudorache (independent), Liviu Negoiță (PUSL) și Ramona Ioana Bruynseels (AUR).

Pentru Liviu Negoiță este o revenire în politică, după ce în urmă cu mai mulți ani a fost primar la Sectorul 3 din partea PD-ului lui Traian Băsescu și chiar propunerea acestuia pentru funcția de premier. Retras după ce a pierdut acum două mandate Sectorul 3 în fața lui Negoiță de la PSD, Liviu Negoiță a revenit în partidul lui Piedone și Dan Voiculescu, dar la sectorul 1, cel mai bogat al Capitalei.

De asemenea la Sectorul 2, primarul Radu Mihaiu, de la USR, are drept competitori pe fostul prefect Rareș Hopincă (PSD) și Iolanda Luminiţa Bughiu (S.O.S. România).

La Sectorul 5, actualul primar Cristian Popescu Piedone nu mai candidează, dar susține candidatura fiului său, deputatul Vlad Popescu Piedone. În competiție s-au mai înscris consilierul general Adrian Vigheciu (PSD), Alexandru Paul Dimitriu- ADU, Lidia Vadim-Tudor- (AUR) și Dan Marin Ştefănel. – S.O.S. România.

În țară, alianța PSD-PNL vrea monopol pe primăriile reședință de județ

Liderii Coaliției, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au decis ca PSD și PNL să candideze în alianță electorală pentru a prelua orașele mari care sunt conduse în prezent de primari USR. Alianța electorală între PSD și PNL s-au făcut doar pentru Timiș și Bacău, dar înțelegeri tacite sunt pentru mai multe orașe.

Astfel la Timișoara, bătălia se va da între actualul primar USR Dominic Fritz și fostul edil Nicolae Robu, susținut de alianța electorală PSD-PNL.

La Bacău, candidatul coaliției PSD-PNL este social-democratul Valentin Ivancea împotriva actualului primar al Bacăului , Lucian Viziteu (ADU). Cu șanse bune în competiția pentru primărie este cotat Lucian Viziteu.

La Iași, PNL deține în prezent și primăria – Mihai Chirică și șefia Consiliului Județean – Costel Alexe și are șanse mari să câștige alegerile. La primăria Iași, Alianța Dreapta Unită îl propune pe Marius Bodea, iar PUSL îl susține pe doctorul Tudor Ciuhodaru.

În Brașov, liberalii au nominalizat candidații, iar PSD îi va susține. Astfel, Adrian Veștea va candida la Consiliul Județean, iar George Scripcaru la primăria Brașov împotriva lui Allen Coliban (USR).

În Sibiu, actualul primar Astrid Fodor a decis să candideze pentru un nou mandat din partea Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR). La alegerile din 2020, Fodor a primit 20.425 de voturi, care – raportat la cele 47.448 de voturi valabil exprimate – au însemnat 43,05%, scrie publicația locală Turnul Sfatului.

În Cluj este fieful liberalilor iar Emil Boc este creditat cu cele mai mari șanse să câștige un nou mandat de primar. Boc intră pentru a șaptea oară în cursa de primar al Clujului, fiind ales pentru prima dată în 2004, acum 20 ani, dar având unul dintre mandate întrerupt câtă vreme a fost premier.

La Primăria Cluj-Napoca sunt înscriși 10 candidați, dintre care doi independenți – Emil Boc (PNL, primar în funcție), Aurelia Cristea (PSD), Viorel Băltărețu (ADU), Olah Emeșe (UDMR, viceprimar în funcție), Călin Cozma (AUR), Ramona Strugariu (REPER), Sorin Valeriu Naș (SOS), Dan Mihai Iacob (PUSL), Sabin Sărmaș (Independent) și Sorin Virgil Vamoș (independent), scrie site-ul local Actual de Cluj.

În Arad, actualul edil din partea PNL Călin Bibarț este cotat cu șanse mari de a câștiga un nou mandat. În competiție este deputatul USR Adrian Wiener și de la PSD un candidat fără notorietate, Ilie Cheșa.

La Craiova, PSD deține controlul orașului, dar și al județului prin cuplul Lia Olguța Vasilescu -Claudiu Manda. Astfel la primărie, Vasilescu va candida pentru un nou mandat, iar în competiție PNL a propus pe fostul prefect și actual deputat Nicolae Giugea.

În Pitești, bătălia se va da între candidatul PSD, actualul primar Cristian Gențea și candidatul ADU, Ionuț Moșteanu (USR).

Timiș și Prahova cele mai râvnite județe de PSD și PNL

La alegerile din 2020, PSD a câștigat 19 Consilii Județene pe care și le-a păstrat pe parcursul celor patru ani. Este vorba despre Argeș, Bacău, Bistrița, Botoșani, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Galati, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Olt, Teleorman, Tulcea, Vaslui și Vâlcea.

PNL a câștigat în 2020, 17 Consilii Județene iar în prezent deține 15 (șeful CJ Vrancea Cătălin Toma a decedat iar șeful CJ Constanța, Mihai Lupu s-a înscris în PUSL). Este vorba de Alba, Arad, Bihor, Brașov, Caraș Severin, Cluj, Giurgiu, Iași, Ilfov, Maramureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava și Timiș.

Liberalii doresc să-și conserve șefia celor 15 județe pe care le conduc în prezent.

PSD și PNL se vor bate pentru controlul județelor. PSD țintește la alegerile din 2024 să câștige cel puțin 21 de județe cu două mai mult decât liberalii. Județele vizate de social-democrați sunt Prahova, Timiș, Caraș Severin și Neamț.

O luptă importantă între PSD și PNL se va da pentru județul Prahova unde Iulian Dumitrescu, cercetat de DNA pentru luare de mită, se luptă să câștige un nou mandat. Social-democrații își doresc să recâștige controlul județului condus în urmă cu opt ani de familia lui Mircea Cosma. PSD îl propune pe fostul prefect al județului, inginerul Virgiliu Daniel Nanu.

O miză pentru PSD este câștigarea șefiei Consiliului Județean Timiș unde PSD susținut de PNL l-a propus pe Alfred Simonis. Pentru a fi alături de PSD, PNL l-a demis din funcția de președinte al organizației PNL Timiș pe actualul șef de Consiliu Județean, Alin Nica, care însă va candida din partea Alianței Dreapta Unită (Forța Dreptei – partidul lui Ludovic Orban, USR și PMP).

UDMR a câștigat în 2020 patru consilii județene. Este vorba de Harghita, Covasna, Satu Mare și Mureș și are șanse mari să le păstreze, dată fiind ponderea semnificativă a populației de etnie maghiară din aceste județe, iar în cazul Mureșului, de fragmentarea candidaților de etnie română.