De ce s-a răzgândit Austria în privința aderării României la Schengen

Austria a adoptat un ton mai blând față de România și Bulgaria, anunțând oficial la începutul acestei săptămâni că este de acord cu integrarea în etape a celor două țări în spațiul de liberă circulație, primul pas fiind „Air Schengen”. Ministrul de Interne, Gerhard Karner, un oponent până acum vehement al lărgirii Schengen, a trimis „condițiile clare” Comisiei Europene, printre care preluarea refugiaților din Afganistan și Siria ajunși în Austria.

Publicația austriacă Profil remarcă că ideea aderării în etape cu care a venit Karner fusese invocată deja în presa de la Bruxelles cu câteva zile înainte, nefiind așadar o surpriză.

Cum s-a ajuns la asta? Publicația precizează că sunt invocate două variante. Primul ar fi sprijinul SUA. La Viena au avut loc recent discuții între fostul ambasador al SUA în Austria, Ronald Lauder, și diplomatul american responsabil pentru Europa James O’Brien. România este un important aliat al SUA și NATO în Europa de Est.

O a doua variantă invocată de Profil este legată de disponibilitatea Austriei de a face un compromis pentru a nu pune în pericol uriașul proiect Neptun Deep, unde OMV este implicat masiv.

Stoker: „Influența SUA a fost de 0,0%”

Colegul de partid al lui Gerhard Karner, secretarul general al OVP, Christian Stocker, spune că influenta SUA în reevaluarea poziției Austriei a fost de „0,0%”. El spune că Viena vede acum Comisia Europeană ca pe „un tren” pentru a putea fi îndeplinite desideratele Austriei.

„Air Schengen pentru România și Bulgaria este posibil doar dacă Comisia Europeană îndeplinește condițiile clare ale Austriei”, a precizat el.

Condițiile puse de Austria

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat luni că a prezentat Comisiei Europene „condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul „Air Schengen”, transmite APA.

„Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor aeriene.

„Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner.

În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră, potrivit Agerpres.

De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă.

În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

Solicitarea privind menţinerea controalelor la frontiere a fost motivată de Karner printr-o „problemă cu traficanţii”. Din ceva mai mult de 50.000 de solicitanţi de azil în Austria, numai în jur de 150 migranţi au venit prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria ”şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România”. ”Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene”, a explicat el.

Ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a evitat duminică să se pronunțe asupra unui calendar pentru aderarea României la Schengenul aerian, dar a declarat că „speră că românii vor avea o bucurie de sărbători”. Întrebat dacă este de acord cu condițiile impuse de Austria, Predoiu a spus că „sunt condiții care îmi sunt cunoscute și urmează să le discutăm”, iar „parte dintre ele ne folosesc și nouă, să întărim frontiera”.