Consilierul lui Iohannis explică marele plan prin care România va deveni un jucător important în Europa

Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu explică faptul că politicile și reformele care vor fi adoptate de România pentru a adera la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) vor aduce cu sine multiple beneficii. Țara noastră își poate face pranuri și pentru adoptarea monedei euro, aderarea completă la spaţiul Schengen şi consolidarea poziţiei în cadrul NATO, dar și un pol de stabilitate în această regiune a Europei, informează Agerpres.

“Aderarea României la OCDE va marca o altă etapă semnificativă în parcursul nostru ca ţară. OCDE promovează bune practici şi standarde ridicate în materie de guvernanţă economică şi socială, iar prin adoptarea acestor standarde, România va oferi transparenţă sporită, bună guvernare şi o luptă mai eficientă împotriva corupţiei. România a făcut deja o opţiune serioasă în raport cu agenda OCDE, iar reformele aşteptate în următorii ani vor consolida şansele unei aderări rapide”, a scris Marinescu în materialul intitulat “România Europeană: de unde am plecat, unde suntem, ce avem de făcut”, publicat pe blogul personal.

Aderarea la Zona Euro este un pilon esențial

Referitor la aderarea la Zona Euro, consilierul prezidenţial consideră că acest demers nu este doar un obiectiv monetar, asumat prin Tratatul de aderare europeană, ci un pilon esenţial pentru asigurarea stabilităţii economice pe termen lung. El atrage atenţia, însă, că pentru a atinge acest obiectiv, România trebuie să depăşească provocările bugetare actuale şi să îndeplinească criteriile de convergenţă reală stabilite prin Tratatul de la Maastricht.

“Adoptarea euro va aduce avantaje economice certe şi predictibilitate: riscurile de fluctuaţii valutare vor fi diminuate iar perspectivele pe termen lung pentru afaceri şi investitori vor deveni mai sigure şi mai atrăgătoare”, subliniază sursa citată.

Totodată, consolidarea şi extinderea parteneriatelor internaţionale reprezintă un alt factor deosebit de important în dinamica dezvoltării naţionale. Potrivit consilierului prezidenţial, deja sunt deschise noi pieţe şi oportunităţi comerciale, cum sunt cele axate pe spaţiul Asia – Pacific, iar colaborările strategice în domenii precum energia nucleară şi tehnologia avansată vor aduce beneficii importante în planul dezvoltării industriale şi al cercetării aplicate. România poate să capitalizeze considerabil avantajele geostrategice, devenind un hub logistic şi energetic în regiune, prin abordarea strategică a diplomaţiei economice, susţine acesta.

România poate deveni factor de stabilitate în regiune

Pe de altă parte, Cosmin Marinescu consideră că, în contextul geopolitic actual, România are oportunitatea de a deveni cel mai autentic pilon de stabilitate şi securitate în regiune.

“Dezvoltarea în România a celei mai mari baze NATO de apărare din Europa va consolida securitatea naţională şi va atrage investiţii strategice. Valorificarea potenţialului nostru de a reprezenta un pilon al securităţii în regiune este deja un atu important, care este deja valorificat, în acord cu valorile occidentale şi spre beneficiul tuturor partenerilor euroatlantici. În continuare, dimensiunea de securitate va trebui să genereze efecte certe de antrenare în industria de apărare şi pentru economia naţională în ansamblul său”, se arată în materialul publicat marţi.

De altfel, Marinescu susţine că anul 2024 este un moment crucial pentru viitorul Uniunii Europene şi al României, iar după ani de crize suprapuse, care au necesitat măsuri contextuale şi intervenţii cu caracter extraordinar, este momentul deciziilor cu viziune, de consolidare şi construcţie.

În opinia sa, o viziune ambiţioasă pentru România include drept elemente-cheie dezvoltarea capitalului uman, consolidarea clasei de mijloc, modernizarea ţării prin investiţii masive în sectoare-cheie şi punerea în valoare a poziţiei geostrategice a României.

În context, acesta a explicat, însă, că modernizarea unei economii necesită nu doar politici guvernamentale, ci şi o schimbare fundamentală de mentalităţi, şi o analiză atentă a cauzelor problemelor actuale. “Altfel, progresele cantitative deja înregistrate se vor atenua în timp. Tocmai de aceea avem nevoie de un salt la un nivel evoluat de convergenţă şi integrare, care să facă loc progreselor calitative, într-o paradigmă nouă, definitorie pentru economia viitorului”, a mai scris consilierul citat.

România își corectează vulnerabilitățile structurale

El consideră, însă, că România pare să fi pornit pe drumul corectării unor vulnerabilităţi structurale precum dezechilibrele din finanţele publice iar viziunea este modelul economic bazat pe investiţii.

“În prezent, chiar şi în contextul unei dinamici de revenire a consumului, redresarea economică se bazează prioritar pe investiţii, în special pe investiţiile din fonduri europene în infrastructură, educaţie, energie şi tehnologie, care au creat o bază solidă pentru creştere şi au sporit rezistenţa la şocurile externe. Revenirea consumului poate fi văzută, astfel, ca parte a redresării economice, dacă va fi gestionată responsabil (…).Viziunea pentru România este modelul economic bazat pe investiţii. Schimbarea de paradigmă ţine însă de redefinirea strategică a obiectivelor şi de aprofundarea acestei viziuni. Trebuie să gândim în termeni de sustenabilitate şi de eficienţă, să înţelegem anticipativ provocările, după care să adaptăm modelul la ţinte realiste pe termen lung”, susţine autorul menţionat.

În context, el afirmă că accesarea şi utilizarea fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea cheie a României arătând că sunt necesare îmbunătăţirea managementului şi a implementării proiectelor şi asigurarea unei transparenţe sporite în utilizarea resurselor.

“Este esenţial ca România să continue să acceseze şi să utilizeze eficient aceste fonduri, pentru a susţine dezvoltarea sustenabilă a ţării şi pentru a contribui astfel la întărirea poziţiei noastre în cadrul Uniunii. Sunt însă necesare îmbunătăţirea managementului şi a implementării proiectelor, creşterea susţinută a capacităţii administrative în sfera fondurilor UE, dar şi asigurarea unei transparenţe sporite în utilizarea resurselor”, a mai arătat Cosmin Marinescu.