Incertitudine în Franța, groază la Bruxelles. Ce se află de fapt în spatele deciziei riscante a lui Macron de a declanșa alegeri anticipate

Emmanuel Macron a lansat un pariu riscant după înfrângerea severă de la europarlamentare, convocând alegeri anticipate în Franța, care ar putea aduce câștiguri importante pentru extrema dreaptă și ar putea pune sub întrebare chiar proiectul UE. Dar, speră președintele francez, scrutinul anticipat i-ar putea mobiliza pe adversarii extremei drepte și ar putea, de asemenea, să o scoată din ritm pe Marine Le Pen, care e cu ochii pe premiul cel mare: președinția din 2027, scrie Reuters. Perspectiva unei Franțe conduse de Marine Le Pen este privită cu groază la Bruxelles, scrie și Politico.

Ministrul de finanțe al Franței, Bruno Le Maire, a declarat luni că alegerile anticipate convocate de președintele Emmanuel Macron după o înfrângere dureroasă în fața extremei drepte în alegerile pentru Parlamentul European vor fi cel mai important vot legislativ din istoria republicii.

Mulți par să-i împărtășească opinia.

Decizia șocantă a lui Macron, au spus unii observatori, este un pariu riscant cu posibil efect asupra viitorului său politic. Scrutinul anticipat ar putea oferi mari câștiguri Adunării Naționale – RN, partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, după ani de zile în care a stat pe tușă.

Lui Macron, votul care va avea loc pe 30 iunie și pe 7 iulie, cu mai puțin de o lună înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Paris, i-ar putea neutraliza președinția cu trei ani înainte de a se încheia.

Iar la Bruxelles, temerile sunt la fel de mari. Cu o Franță eurosceptică, proiectul Uniunii Europene este mai nesigur.

„Mergem la victorie”

Care este totuși pariul președintelui? O sursă apropiată lui Macron a declarat pentru Reuters că acesta speră să mobilizeze alegătorii care s-au abținut de la vot duminică.

„Mergem la victorie”, a spus sursa, adăugând: „Există îndrăzneală în această decizie, asumarea de riscuri, care a făcut întotdeauna parte din ADN-ul nostru politic”.

Analiștii au declarat că decizia lui Macron are scopul de a recupera inițiativa, forțând RN să intre în modul electoral mai repede decât și-ar fi dorit.

Într-adevăr, unii lideri RN au părut să fi fost prinși cu garda jos.

„Nu ne-am gândit că (scrutinul legislativ) va fi imediat după alegerile europene, chiar dacă am fi vrut să fie așa”, a declarat vicepreședintele RN, Sebastien Chenu, la Radio RTL.

„Alegerile sunt rareori un cadou, iar în acest context, nu sunt”, a spus el.

„Acum vorbim mai mult de alegerile legislative decât de cele europene”

Mișcarea șocantă a lui Macron a eclipsat victoria spectaculoasă a RN de duminică seara. Parlamentarii au la dispoziție doar o săptămână pentru a anunța că vor candida la viitoarele alegeri, iar dizolvarea Adunării Naționale a pus în așteptare lucrările parlamentului și ale senatului.

„A răspuns la un șoc (înfrângerea) cu un șoc și mai mare, vorbim mai mult de alegerile legislative decât de cele europene”, a declarat expertul în comunicare Arnaud Stephan, la postul de televiziune francez BFMTV.

Macron, au spus analiștii, se îndrepta oricum spre o criză politică în acest an, indiferent de rezultatul alegerilor.

Adunarea Națională a Franței este din ce în ce mai paralizată de când coaliția lui Macron a pierdut majoritatea absolută la alegerile parlamentare din 2022.

El s-a bazat pe înțelegeri ad-hoc cu conservatorii partidului Les Républicains pentru a adopta legi. În toamnă, parlamentarii vor fi chemați să voteze o chestiune centrală a conservatorilor: bugetul, pe fondul creșterii deficitelor.

Și era de așteptat ca opoziția, de la extrema dreaptă la extrema stângă, să voteze pentru a răsturna guvernul.

Totul e imprevizibil

Rezultatul este greu de anticipat. Este posibil ca acesta să depindă de cât de dedicați mai sunt alegătorii de stânga și de centru-dreapta vechii idei de blocare a extremei drepte de la putere.

Scenariile sunt complexe.

În cazul în care RN obține o majoritate, Macron ar rămâne în continuare președinte și ar putea coordona apărarea și politica externă. Dar el ar pierde puterea de a stabili agenda internă, de la politica economică la securitate, fiind forțat la o coabitare.

Partidul său, Renaissance, are în prezent 169 de parlamentari în camera inferioară din totalul de 577. RN are 88.

Premier în cazul unei majorități RN ar putea fi Jordan Bardella, un tânăr de 28 de ani, care a condus RN spre victoria de duminică, una categorică, cu 32% din voturi, mai mult decât dublu față de cele 15% obținute de Macron.

Din nou un parlament fără majoritate?

Analiștii cred însă că RN nu are șanse mari de a obține o majoritate, prezicând că cel mai probabil, Franța va avea iarăși un parlament fără o majoritate clară.

„Confruntat cu un alt parlament fără majoritate, (Macron) va încerca să formeze o alianță mai largă cu partidele de centru-dreapta sau cu cele de centru-stânga, eventual prin numirea unui prim-ministru din una dintre aceste tabere”, a observat o analiză a Eurasia Group, o companie de consultanță de risc.

Într-adevăr, în timp ce alegerile europene au adus o victorie decisivă pentru RN, este puțin probabil ca alegerile legislative să ofere o victorie atât de clară, spun analiștii. Partidul va obține mai multe locuri în parlament, dar probabil că nu va câștiga suficiente pentru a fi în măsură să guverneze.

„Aproape sigur îi va pune o frână lui Le Pen. Pentru că scenariul de bază nu este că ea va câștiga o majoritate în alegerile legislative”, a declarat Mujtaba Rahman, șeful pentru Europa al Eurasia Group, citat de Politico.

„Nu cred că Le Pen se va descurca la fel de bine în alegerile legislative, sunt alegeri în două tururi, este un alt grup de alegători care va fi mobilizat”, a spus el.

De ce legislativele franceze sunt diferite

Alegerile parlamentare franceze nu folosesc același sistem electoral ca alegerile europene.

Pentru a obține un loc de deputat trebuie să câștige 50% din voturi în primul tur sau, în caz contrar, să se confrunte cu un al doilea tur. În esență, este mult mai greu pentru un candidat de extremă-dreapta să câștige un loc în parlamentul național.

Alegerile legislative favorizează de asemenea partidele mai tradiționale, deoarece alegătorii de stânga și de dreapta se mobilizează de obicei în spatele candidatului centrist, pentru a învinge extrema dreaptă.

Macron a exploatat această mobilizare politică împotriva extremei drepte pentru a o învinge pe Le Pen – cu 59% la 41% – la alegerile prezidențiale din 2022. Dar cu dreapta dură în ascensiune în întreaga Europă, adevărurile de ieri nu mai sunt garantate în noua realitate politică de astăzi.

Macron va folosi probabil următoarele trei săptămâni pentru a-și mobiliza susținătorii împotriva amenințării extremei drepte. Un astfel de apel la mobilizare a funcționat în trecut, dar extrema dreaptă este acum mai acceptată în Franța decât a fost vreodată.

RN este mai digerabil pentru francezi

Acestea fiind spuse, rezultatul unor alegeri legislative anticipate este departe de a fi o certitudine. Mai ales că strategia lui Le Pen de a-și „de-demoniza” partidul a funcționat în ultimii ani.

„După un scrutin prezidențial, un scrutin parlamentar oferă de obicei o majoritate puternică pentru președinte, deoarece alegătorii săi sunt înfierbântați, iar opoziția este amețită”, a declarat Benjamin Morel, politolog la Universitatea Panthéon-Assas din Paris, citat de Politico.

„Dar cine știe cine se va mobiliza pentru aceste alegeri anticipate?”, a adăugat el.

Un sondaj de opinie scurs de Les Républicains în decembrie anul trecut arăta că RN ar putea obține câștiguri majore în cazul unor alegeri anticipate – între 243 și 305 parlamentari, potențial mai mult decât pragul necesar pentru o majoritate.

În acest scenariu puțin probabil, Macron ar fi obligat prin tradiție să nominalizeze un prim-ministru al RN, care ar fi însărcinat cu stabilirea politicilor guvernului.

Acest lucru ar aduce-o pe Le Pen cu un pas mai aproape de putere.

Groază la Bruxelles

Ideea de a o vedea pe Le Pen la Élysée este privită cu groază la Bruxelles, scrie Politico, iar balansarea Franței spre extrema dreaptă este considerată o provocare existențială pentru UE.

Deși Le Pen și-a îndulcit imaginea și și-a atenuat retorica inflamatorie și eurosceptică, partidul său se află încă la extremă.

RN s-a abținut în mod repetat în privința ajutorului pentru Ucraina, dorește ca Franța să părăsească în cele din urmă comandamentul integrat al NATO și se opune multor măsuri legislative de referință ale UE din ultimii ani.

Duminică, ea a adoptat un ton populist și patriotic – și a transmis un mesaj împotriva internaționalismului Bruxelles-ului – spunând că vrea să „pună capăt acestei epoci dureroase a globalismului”.

Într-un interviu acordat HotNews.ro înainte de alegeri, Gilles Ivaldi, profesor și cercetător la prestigioasa Universitate Sciences Po, a observat că „partidul poate fi considerat în continuare unul de extremă dreapta”.

„RN nu este substanțial diferit de vechiul Front Național, partidul care l-a precedat. Acesta și-a păstrat majoritatea politicilor naționaliste și autoritare în ceea ce privește imigrația și criminalitatea, precum și agenda eurosceptică. De când Marine Le Pen a preluat conducerea partidului în 2011, ea a promovat o strategie de „de-demonizare” care vizează în esență detoxifierea reputației de extremă dreapta a RN, prin atenuarea discursului și a politicilor sale mai radicale, estompând totodată poziția sa față de UE. Dar, în general, există o bună parte de continuitate ideologică între FN și RN”, a spus profesorul.