EXCLUSIV. Primul spital din România unde managerul a anunțat falimentul din cauza salariilor, după ce a fost modernizat cu 15 milioane de euro. Se câștigă, în medie, 10.600 de lei brut pe lună și sunt 500 de angajați în spital, într-un oraș cu 8.000 de locuitori

​„Am anunțat personalul că nu mai avem bani, pentru că salariile consumă 99% din buget”, spune Sorin Mehedințu, managerul spitalului din Târgu Cărbunești, Gorj. Managerul susține că spitalul are datorii de 5,9 milioane de RON, echivalentul a aproape 1,2 milioane de euro.

• Managerul a declarat pentru HotNews ceea ce a spus și angajaților: ”99% dintre cheltuieli sunt cu salariile”.

• Calculele HotNews.ro, realizate pe bugetul oficial al spitalului pe 2024, arată costuri cu personalul reprezentând 85% din bugetul total. În cifre absolute, din bugetul anual de 83 de milioane de lei al Spitalului orășenesc Târgu Cărbunești, 70 de milioane de lei reprezintă costurile cu personalul.

• Lunar, costurile cu veniturile angajaților sunt de 5,8 milioane de lei, ceea ce înseamnă pe fiecare angajat, în medie, 10.600 de lei brut.

Medicii și restul personalului spitalului orășenesc de urgență Târgu Cărbunești, oraș de 8.000 de locuitori la 25 de kilometri sud-est de Târgu Jiu, au fost convocați de manager pentru a fi anunțați că spitalul este la un pas de incapacitate de plată și poate deveni primul din România care intră în faliment.

Explicația managerului Sorin Mehedințu către personal a fost aceea că „nu mai sunt bani de salarii, care reprezintă 99% din buget”. Argumentul „Nu mai avem bani de salarii, care înseamnă 99% din buget” a fost repetat și în discuția directorului cu HotNews.ro.

Spitalul din Târgu Cărbunești / Sursă foto: Google Street View

Cum stau lucrurile, în realitate

Conform calculelor redacției pe baza bugetului spitalului Târgu Cărbunești pe 2024, cheltuielile cu personalul reprezintă 85% din buget. Iar salariul de bază înseamnă, rotund, 60% din totalul cheltuielilor cu personalul. Restul de 40% sunt sporuri.

• Bugetul total este de 83 de milioane de lei, dintre care 70 sunt drepturile salariale.

• Din 70 de milioane de lei anual drepturi salariale, 40 de milioane înseamnă salariul de bază și aproape 30 de milioane de lei sunt plăți în plus față de salariu.

Plățile în plus față de salariu sunt descrise în bugetul spitalului pe următoarele linii de cost. Sumele sunt anuale:

• „Sporuri pentru condiții de muncă” 14,6 milioane de lei

• „Plată cu ora” 7,9 milioane de lei

• „Indemnizație de hrană” 1,8 milioane de lei

• „Vouchere de vacanță” 0,7 milioane de lei

• „Alte drepturi salariale în bani” 1,1 milioane de lei

Cum a ajuns un spital să se declare singur gata de faliment? La Târgu Cărbunești, doar la compartimentul de primiri urgențe ajung zilnic între 50 și 100 de pacienți, spun medicii, asta în afara pacienților care vin cu programare pe secții sau la cabinetele din ambulatoriul integrat.

Proiectele pe care a primit bani

Spitalul din Târgu Cărbunești a beneficiat, în ultimii ani, de 3 proiecte de investiții din fonduri europene:

• Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 prin achiziționarea de echipamente și dotări specifice – valoarea totală a proiectului 25.742.673,79 lei, integral din fonduri europene (Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020).

• Modernizarea, reabilitarea și echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate – creșterea eficienței și calității actului medical prin modernizarea, extinderea și dotarea ambulatoriului – valoarea totală a proiectului 10.693.327,62 lei, din care 7.485.329,36 lei din fonduri europene (Programul Operațional Regional 2014 – 2020).

• Asigurarea accesului la servicii de sănătate în regim ambulatoriu pentru populația din regiunea Sud-Vest Oltenia, prin dotare cu aparatură de înaltă performanță – valoarea totală a proiectului 32.256.372,58 lei, din care 22.586.460,82 lei din fonduri europene. (Programul Operațional Regional 2014 – 2020).

• Valoare totală a celor 3 proiecte: 68.692.372 lei, echivalentul a aproape 14 milioane de euro.

La acestea se adaugă construcția unui nou corp pentru secțiile de Cardiologie, Pneumologie și Medicină internă, finanțat de Compania Națională de Investiții cu 7,5 milioane de lei – 1,5 milioane de euro. Panglica ar urma să se taie în jurul Paștelui. În total, s-a trecut de 15 milioane de euro investiți în spital în ultimii ani.

Spitalul mai așteaptă, de asemenea, aprobarea unei finanțări pentru extinderea secțiilor de Chirurgie și Psihiatrie, de la Compania Națională de Investiții.

Spitalul din Târgu Cărbunești, modernizat din fonduri europene / Sursă foto: Google Street View

De cine sunt finanțate spitalele din România. De cetățeni. Dar cum?

Spitalele din România se află fie în subordinea Ministerului Sănătății, fie a autorității locale – primărie sau consiliu local/județean. Spitalul din Târgu Cărbunești se află în subordinea Consiliului local.

Cum se împarte finanțarea? În toate spitalele, conform legii, serviciile medicale oferite pacienților și salariile personalului sunt finanțate din banii primiți de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin contracte încheiate cu casele județene. În timp ce Ministerul Sănătății/autoritatea locală alocă bani spitalelor din subordine pentru investiții.

Finanțarea CNAS pentru servicii medicale se acordă în două feluri: prin sistemul DRG (sistemul grupelor de diagnostice) și prin programe naționale de sănătate (adresate bolnavilor cronici: boli cardiovasculare, oncologie etc.).

Pe lângă acestea, există și programe de sănătate finanțate separat, prin Ministerul Sănătății: pentru alte categorii de boli cronice decât cele finanțate de CNAS (HIV/SIDA, tuberculoză sau boli rare), și pentru Acțiuni prioritare: AP-ATI, AP-AVC etc.

Există și situații când autoritatea locală poate completa bugetul spitalului din subordine pentru diverse cheltuieli de funcționare, însă, conform legii, Ministerul Sănătății nu poate face acest lucru, ci poate aloca bani spitalelor din subordine strict pentru investiții.

În cazul actual, al Spitalului din Târgu Cărbunești, serviciile medicale și salariile din spital sunt finanțate în primul rând de Casa de Asigurări de Sănătate, în timp ce autoritatea locală se ocupă, în primul rând, de investiții. La nevoie, autoritatea locală mai poate aloca bani spitalului pentru cheltuieli de funcționare.

Așa a fost posibil ca spitalul să înghită 15 milioane de euro pentru investiții, dar să nu mai aibă bani pentru funcționarea de zi cu zi, pentru salarii și servicii medicale. Pentru că finanțările vin din surse diferite și, conform legii, nu poți lua banii din investiții și să-i dai la salarii.

Medicii sunt nemulțumiți de tăierea sporurilor, dar susțin că spitalul are de toate pentru pacienți

Sorin Mehedințu, managerul Spitalului din Târgu Cărbunești, confirmă, pentru HotNews.ro, că i-a convocat pe medici și i-a anunțat că unitatea sanitară este la un pas de închidere: „Cheltuielile totale ale spitalului depășesc veniturile”, spune Sorin Mehedințu, care este manager de un an și jumătate și susține că, în momentul în care a preluat conducerea spitalului, acesta era deja îngropat în datorii.

În prezent, spitalul are datorii în valoare de 59 de miliarde de lei vechi, spune Sorin Mehedințu. Adică 5,9 milioane de RON, echivalentul a aproape 1,2 milioane de euro.

Spitalul din Târgu Cărbunești are 343 de paturi și deservește, conform informațiilor de pe site, 85.000 de oameni din două orașe (Târgu Cărbunești și Filiași) și 18 comune din zonă.

Are în componență un Compartiment de primiri urgențe și secții de Medicină internă, Cardiologie, Neurologie, Pediatrie, Obstetrică-ginecologie, Chirurgie generală, Anestezie-Terapie intensivă, Recuperare medicala, medicină fizică și balneologie, precum și Psihiatrie.

Spitalul are, de asemenea, laborator de analize, precum și cabinete medicale în regim de ambulatoriu integrat.

Managerul Mehedințu spune că pacienții nu sunt afectați

Anunțul managerului a stârnit nemulțumirea personalului, mai ales că angajații spun că nu au primit nici majorarea salarială de 5% din luna ianuarie, prima dintr-o serie de majorări etapizate decise de Guvern, care se fac în primele 6 luni ale anului.

Motivul: Guvernul a emis o Ordonanță de Urgență privind acordarea a 5% în plus la salarii în ianuarie, însă nu a prevăzut și bani suplimentari, iar spitalul nu a avut bani să crească salariile.

Medicii din spital care au stat de vorbă cu HotNews.ro, sub protecția anonimatului, susțin că pacienții nu au de suferit și nu sunt trimiși să își cumpere medicamente și alte materiale sanitare.

Ca și medicii, managerul Sorin Mehedințu susține că, în ciuda situației disperate, pacienții nu au de suferit: „Încă mai avem medicamente, dar nu pentru mult timp. Am tratat pacienții, chiar dacă am intrat din datorie în datorie.”

Șeful spitalului afirmă că medicii au fost uneori în situația de a face „chetă” pentru a cumpăra ață chirurgicală sau alte materiale sanitare.

Spitalul din Târgu Cărbunești în timpul lucrărilor de renovare / Sursă foto: Google Street View

Spitalul are 500 de angajați. Actualul manager spune că fostul manager a făcut angajări multe

Cum s-a ajuns în această situație și la aceste datorii uriașe? Managerul spitalului arată către sumele decontate de Casa de Asigurări de Sănătate pentru cazurile tratate în spital, care, spune el, nu mai corespund realității: „Totul pleacă de la tariful pe caz rezolvat decontat de Casa de Asigurări de Sănătate. Dacă spitalul are cheltuieli de 10.000 de lei vechi cu un pacient, Casa decontează cam 3.000 de lei, sumă în care trebuie să oferi intervenție chirurgicală, cazare, masă și medicație. Dacă pacientul vine cu un abdomen acut chirurgical care îi pune viața în pericol, stă 10-12 zile în spital. Este o situație la nivel național.”

Având în vedere faptul că spitalul din Târgu Cărbunești are, potrivit informațiilor de pe site, aproape 500 de angajați – dintre care 60 sunt medici – l-am întrebat pe Sorin Mehedințu dacă personalul nu este supradimensionat.

Managerul a confirmat că ia în calcul concedieri, pentru că ”e adevărat că-s mulți”. Directorul susține că el a făcut doar două angajări în perioada de un an și jumătate de când a preluat conducerea. Foarte multe angajări s-ar fi făcut în timpul mandatului fostului manager, Constantin Târziu, care a condus spitalul timp de 18 ani, spune actualul manager.

Fostul manager spune că schema e, de fapt, de 700 de oameni

Fostul manager Constantin Târziu, acum candidatul PNL la Primăria din Târgu Cărbunești, admite că în timpul mandatelor sale s-au făcut multe angajări. Însă spune că spitalul era într-o perioadă de extindere – cu secții și programe noi – iar toate aceste angajări erau necesare.

„Ca să ajungem spital de urgență, erau anumite criterii. Nu știu ce s-a întâmplat, ce buget are acum spitalul, dar pe vremea când am fost eu director, nu au fost probleme cu salariile, bugetul asigura salariile, medicamentele și alimentele”, a declarat el pentru HotNews.ro.

Constantin Târziu, fostul manager, și-a băgat banii de mită în gură

În anul 2007, în timp ce era directorul spitalului orășenesc Târgu Cărbunești, Constantin Târziu, care este și medic în spital, a fost prins în flagrant cu 50 de lei mită primită de la soția unui pacient. Medicul a ascuns banii în gură, iar filmarea a devenit, la acea vreme, virală pe internet, potrivit presei locale, care mai scrie că Târziu nu a solicitat banii, însă i-a acceptat. Medicul a fost cercetat pentru luare de mită, iar ulterior scos de sub urmărire penală.

Potrivit doctorului Târziu, care a condus spitalul până în noiembrie 2022, în fiecare compartiment trebuie angajat, conform organigramei, un anumit număr de personal. Organigrama prevede, de fapt, peste 700 de posturi, din care sunt ocupate, în acest moment, mai puține.

Cum arată bugetul a două alte spitale din țară: 70% reprezintă costurile cu personalul

Cel mai apropiat mare spital de cel din Târgu Cărbunești este Spitalul Județean de Urgență din Târgu Jiu, tot în Gorj. El a avut buget în 2023 cam de trei ori mai mare: 250 de milioane de lei anual. Cheltuielile cu personalul sunt de 176 de milioane de lei, reprezentând 70% din total. HotNews.ro a căutat un spital cu un buget asemănător cu cel din Târgu Cărbunești, care are 83 de milioane de lei cheltuieli pe an, din care 70 de milioane cu salariile și celelalte plăți de personal. Spitalul Municipal de Urgență Pașcani, oraș mai mare, de 30.000 de locuitori, are buget de 97 de milioane de lei. Cheltuielile cu personalul sunt de 68 de milioane de lei. Ceea ce înseamnă 70% din total.

La Târgu Cărbunești ponderea cheltuielilor cu personalul este de 85%.

Amalia Făgaș, Casa Județeană de Sănătate: „S-au făcut angajări în perioada Covid. Sporurile sunt mari în continuare”

O explicație vine de la președintele Casei Județene de Asigurări de Sănătate Gorj, Carmen-Amalia Făgaș: spitalul din Târgu Cărbunești a fost desemnat spital COVID în timpul pandemiei.

În acea perioadă a avut dreptul, conform legii, să facă un număr mare de angajări. După pandemie, personalul medical respectiv a avut posibilitatea să rămână angajat definitiv în spital, după un simplu examen.

Așa că proaspeții angajați au rămas, mai ales că sporurile salariale acordate în acest spital, fiind vorba despre unul de urgență, sunt cele maxime: „De aceea personalul nu acceptă acum să fie detașat”, explică Carmen-Amalia Făgaș, președintele CJAS Gorj, pentru HotNews.ro.

Așa arăta Spitalul din Târgu Cărbunești în 2018, înaintea lucrărilor de modernizare / Sursă foto: Google Street View

În pandemie se plătea oricât factura spitalului

În pandemie, când s-a făcut acel număr mare de angajări, modalitatea de finanțare de către CNAS pentru toate spitalele din țară se schimbase temporar.

Ca măsură luată strict pentru perioada crizei sanitare: CNAS deconta integral cheltuielile spitalului, nu factura serviciile medicale prestate la niște tarife fixe, ca în prezent.

Spitalul ieșea, practic, mult mai bine din punct de vedere financiar. La începutul anului 2023, după încheierea pandemiei, s-a revenit, însă, la facturarea serviciilor medicale prestate pe tarifele CNAS și s-a renunțat la plata integrală a cheltuielilor.

„Ei așteaptă să le dea Casa mai mulți bani”

Poate Casa Județeană de Asigurări să ajute mai mult spitalul din punct de vedere financiar, în această situație? Răspunsul Amaliei Făgaș este ferm: din punct de vedere legal, nu.

Spitalul a pierdut o parte din banii pe care i-ar fi putut obține de la Casa de Asigurări și din cauză că o parte din secții au fost în ultima perioadă în renovare și, astfel, numărul de paturi contractate cu CJAS și numărul de pacienți tratați s-au redus.

Nu în ultimul rând, explică Amalia Făgaș, spitalul ar mai putea câștiga bani lărgindu-și paleta de servicii medicale oferite.

Făgaș spune că ea a sugerat conducerii spitalului să intre în noul program național de îngrijiri paliative cu finanțare europeană, unde ar putea să contracteze oricât de multe paturi. Mai ales că astfel de servicii nu sunt disponibile în regiune.

„De cel puțin un an și jumătate discut lucrul acesta. Ar fi nevoie, într-adevăr, de personal calificat, atât medici, cât și personal mediu. Au fost niște discuții în care managerul și directorul medical au spus că nu vor asistentele să mai facă o calificare. Dacă am ajuns să nu putem deschide o secție din cauză că nu vor asistentele, nu știu ce să mai spun”, crede ea.

„Ei așteaptă să le dea Casa mai mulți bani, să se revină la plata din pandemie, atunci când CNAS deconta toate cheltuielile efective, fără a conta câte servicii realizează spitalul. E foarte ușor să ne victimizăm fără să încercăm să facem nimic”, a conchis Amalia Făgaș, șefa Casei de Sănătate din Gorj. Continuarea mâine, în HotNews.ro.

Citește și: