Serghei ​Lavrov: „Guvernul de la Chișinău condus de cetățeni români pur și simplu calcă pe urmele regimului de la Kiev” / „Vrea să anexeze Moldova la România”

​Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a susținut, în Turcia, că „Guvernul de la Chișinău, condus de cetățeni români, pur și simplu calcă pe urmele regimului de la Kiev, desființând tot ce este rusesc”, scrie agenția rusă de stat Tass. El a mai susținut că regimul de la Chișinău „vrea să anexeze Republica Moldova la România”, încercând să blocheze „procesul de negociere” în problema transnistreană.

Lavrov a făcut aceste declarații la Forumul Diplomatic din Antalya.

„Regimul care s-a instalat la Chișinău pur și simplu calcă pe urmele regimului de la Kiev”

• „Reluarea formatului de negociere 5+2 pentru reglementarea problemei transnistrene ne va permite să continuăm căutarea unor soluții reciproc acceptabile, menținând în același timp integritatea teritorială a Moldovei, dar conducerea română de la Chișinău încearcă să distrugă pentru totdeauna acest instrument.
• Am făcut apel la regimul de la Chișinău, condus de cetățeni români, care nu ascund faptul că vor să anexeze Republica Moldova la România, ca acest regim să înceteze să blocheze procesul de negociere”, a susținut ministrul rus de Externe, citat de agenția de stat Tass.

Șeful diplomației ruse a mai acuzat că „conducerea românească de la Chișinău încearcă să distrugă acest format odată pentru totdeauna”:

• „Regimul care s-a instalat la Chișinău pur și simplu calcă pe urmele regimului de la Kiev, desființând tot ce este rusesc, discriminând limba rusă în toate sferele, și împreună cu ucrainenii, creează o presiune economică și mai serioasă asupra Transnistriei”.

Transnistria vrea să fie „suverană”, acuză Republica Moldova de „genocid” și „roagă” Moscova să îi vină în ajutor

Declarațiile lui Lavrov vin în contextul în care congresul convocat miercuri la Tiraspol a votat o rezoluţie în care susţine teza suveranităţii regiunii şi cere ajutor Moscovei în acest sens, acuzând Republica Moldova de „genocid”, potrivit postărilor pe canalele oficiale de Telegram ale regiunii, scrie News.ro.

Potrivit rezoluţiei, Congresul al VII-lea a decis „să se adreseze” Consiliului Federaţiei şi Dumei de Stat a Rusiei, cele două camere ale parlamentului rus, „cu rugămintea de a întreprinde măsuri în vederea protejării Transnistriei în condiţiile amplificării presiunilor din partea Moldovei”.

Tiraspolul argumentează că se adresează Moscovei, dat fiind că pe teritoriul Transnistriei locuiesc peste 200.000 de cetăţeni ai Federaţiei Ruse, precum şi „avându-se în vedere experienţa pozitivă a Rusiei de pacificator la Nistru şi statutul său de garant şi mediator în procesul de negocieri în problema transnistreană”.

Rezoluţia, adoptată în unanimitate, nu precizează în ce mod ar urma să intervină Rusia pentru „a ajuta Transnistria”, dar este de remarcat că nu solicită o alipire la Federaţia Rusă. De altfel, discursurile oficialilor care au luat cuvântul la congres s-au axat mai mult pe sublinierea independenţei regiunii şi nu ar fi adus în discuţie o unire cu Federaţia Rusă.

Ce cer punctual separatiștii transnistrieni

Agenţia oficială de ştiri a regimului transnistrean a publicat principalele decizii care au fost luate la cel de-al VII-lea „Congres al aleşilor poporului de la toate nivelurile”:

• 1. Să facă apel la Consiliul Federaţiei şi la Duma de Stat a Rusiei (cele două camere ale parlamentului rus – n.r.) cu solicitarea de a implementa măsuri de protecţie a Transnistriei în condiţiile creşterii presiunii din partea Republicii Moldova. În Transnistria locuiesc peste 220.000 de cetăţeni ruşi. Rusia participă la misiunea de menţinere a păcii pe Nistru şi este garant şi mediator în procesul de negociere.
• 2. Să se adreseze Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu rugămintea de a ţine cont de drepturile inalienabile ale poporului transnistrean garantate de normele internaţionale, de a împiedica Republica Moldova vecină să încalce drepturile şi libertăţile cetăţenilor transnistreni şi de a preveni provocările care duc la o escaladare a tensiunilor.
• 3. Să se adreseze participanţilor la procesul internaţional de negocieri în formatul “5+2” (în care Rusia, Ucraina şi OSCE sunt mediatori, iar SUA şi UE sunt observatori – n.r.).
• 4. Să facă apel la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a influenţa conducerea Republicii Moldova să revină la un dialog adecvat în cadrul procesului internaţional de negociere şi să asigure condiţii pentru o soluţionare civilizată a conflictului.
• 5. Să adopte un apel către Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI, organizaţie a fostelor republici sovietice creată în jurul Rusiei – n.r.) pentru a preveni escaladarea conflictului pe Nistru.
• 6. Să adopte un apel către Parlamentul Uniunii Europene, solicitându-i să depună eforturi pentru a preveni presiunea moldovenească şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor transnistrenilor.
• 7. Să adopte un apel către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a asigura condiţii pentru asigurarea drepturilor sociale şi umanitare, intereselor şi libertăţilor inalienabile ale tuturor locuitorilor din Transnistria.

Liderul Transnistriei acuză Rep. Moldova de „genocid”

În discursul său de la Congres, liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, a acuzat Chişinăul de „genocid”. El a numit patru forme de „genocid” împotriva Transnistriei care au avut loc în ultimii 30 de ani: strangularea economică, distrugerea fizică a unei părţi a poporului, negarea protecţiei juridice, încercarea de a impune cu forţa limba.

„Moldova foloseşte în mod tradiţional dificultăţile globale pentru a dezavantaja Transnistria. Acest lucru este valabil pentru prăbuşirea Uniunii Sovietice la vremea sa, este valabil pentru pandemie, este valabil pentru ostilităţile din Ucraina”, a acuzat liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski.

Toţi vorbitorii, ale căror discursuri au fost parţial postate în presa oficială a Tiraspolului, între care Alexandru Korşunov, preşedintele aşa- zisului „soviet suprem” (parlamentul local – n.r.) şi vicepreşedintele „sovietului” Galina Antiufeeva s-au axat pe pretinsa „criză umanitară” şi probleme pe care le are regiunea transnistreană în activităţile de import-export.

Vitali Ignatiev, aşa-zisul ministru de externe al Transnistriei, a calificat presiunea exercitată de Moldova asupra Transnistriei drept fără precedent. El a amintit de „legea privind separatismul” elaborată de Chişinău şi a invocat presupuse încălcări masive ale drepturilor transnistrenilor.

„Autorităţile moldoveneşti îşi dau seama că noi avem o identitate diferită. Sarcina noastră este să aducem acest adevăr în faţa comunităţii mondiale”, a declarat Vitali Ignatiev, considerat unul dintre oficialii cei mai pro-ruşi de la Tiraspol.

„Identitatea transnistreană este fundamentul pentru depăşirea cu succes a furtunii geopolitice”, a spus el, menţionând combinaţia de factori externi „puternici”- instabilitatea geopolitică, criza „provocată în mod artificial” a formatului 5+2 şi presiunea socială şi economică fără precedent din partea Moldovei. Potrivit lui, în astfel de condiţii, unitatea şi consolidarea sunt mai importante ca niciodată pentru poporul şi „statul” transnistrean.

Așa-zisul ministru de externe al Transnistriei a vorbit de „păstrarea suveranității”

Responsabilul cu relaţiile externe ale regiunii le-a cerut delegaţilor să sprijine eforturile de păstrare a suveranităţii Transnistriei şi de asigurare a păcii şi securităţii prin mijloace diplomatice.

„Transnistria este un teritoriu destul de mic, cu o populaţie de o jumătate de milion de oameni. Cu toate acestea, există multe state în lume mai mici decât al nostru. Este greu de găsit un astfel de stat în lume, care ar avea motive istorice, juridice şi politice atât de impecabile pentru independenţa sa. Dar comunitatea internaţională nu a încercat niciodată să se concentreze în mod serios pe obţinerea unei reglementări juste şi paşnice a conflictului”, a reproşat el.

Alexandru Korşunov, preşedintele Sovietului Suprem al regiunii, a declarat că forul convocat, Congresul deputaţilor de toate nivelurile, este o formă unică de reprezentare populară, iar congresele au fost convocate în cele mai dificile momente.

CITEȘTE ȘI: